Comentează„Nu sunt îngrijorat. Îi cunosc foarte bine pe cei doi candidaţi şi am lucrat timp de patru ani cu Donald Trump”, a declarat fostul premier olandez în faţa presei cu puţin înainte să intre oficial în funcție, în locul norvegianului Jens Stoltenberg.
Cuprins:
O eventuală victorie a lui Donald Trump în alegerile programate pe 5 noiembrie în SUA bântuie culoarele sediului NATO de la Bruxelles, în condițiile în care fostul lider de la Casa Albă a amenințat anterior cu retragerea țării sale din alianța de apărare.
În calitate de premier al Olandei, Rutte s-a întâlnit în mai multe rânduri cu fostul președinte Trump, căruia i-a ţinut piept într-o întâlnire, în 2018, la Washington. El i-a câştigat de asemenea încrederea fostului președinte american, suținând ideea de împărţire a poverii în NATO între americani şi europeni, notează AFP.
„Nu există nicio amenințare nucleară”
Noul șef al NATO a comentat totodată amenințările voalate ale Kremlinului asupra recurgerii la arme nucleare.
„Desigur, auzim în mod regulat amenințări din partea Kremlinului, iar această retorică este nesăbuită și iresponsabilă. Dar, în același timp, trebuie să subliniez în mod clar, nu vedem nicio amenințare iminentă asupra utilizării armelor nucleare”, a declarat Mark Rutte.
„La urma urmei, vrea să vorbim despre arsenalul său nuclear. Și cred că nu ar trebui să facem asta. Trebuie să ne concentrăm asupra faptului că nu există nicio amenințare legată de armele nucleare”, a adăugat el.
Noul secretar general al NATO este de părere că lumea nu trebuie să cedeze în fața amenințărilor lui Putin, deoarece orice concesie făcută poate deveni un precedent periculos. „Se va dovedi că folosirea forței militare i-ar permite unei țări să realizeze ceea ce își dorește și noi nu putem face asta”, a afirmat el.
Cele trei priorități stabilite de Rutte
Rutte şi-a detaliat deja cele trei prioităţi ale mandatului de patru ani, şi anume:
- Susţinerea Ucrainei;
- Consolidarea apărării colective;
- Dezvoltarea parteneriatelor internaţionale deja angajate de NATO cu ţări terţe (ex. Coreea de Sud sau Japonia).
El îi succedă norvegianului Jens Stoltenberg, care a condus NATO în ultimii zece ani. Acest transfer de putere a avut loc la sediul NATO de la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Atlanticului, instanţa politică a NATO, din care fac parte amabsadorii celor 32 de state membre.
Jens Stoltenberg, în vârstă de 65 de ani, a deschis reuniunea, iar Mark Rutte, în vârstă de 57 de ani, a închis-o.
„Poate că vor exista nuanţe, schimbări de accent asupra cutărui sau cutărui lucru, însă va exista şi multă continuitate”, a subliniat un diplomat NATO.
Stoltenberg: alianța se află pe „mâini bune”
Stoltenberg a dat asigurări marţi că Alianţa Nord-Atlantică se află „pe mâini bune” prin instalarea fostului premier olandez la conducerea acesteia.
Cei doi se cunosc bine. În calitate de premier olandez, Mark Rutte şi-a reprezentat ţara la summiturile NATO în ultimii 14 ani. El l-a frecventat pe fostul premier norvegian înainte ca acesta să preia şefia NATO.
„El are calităţile şi experienţa pentru a-şi face munca în mod excelent”, a declarat despre el Stoltenberg în ultima sa conferinţă publică, la Bruxelles, la 19 septembrie.
Provocările noului secretar general
Războiul face în continuare ravagii în Ucraina, la uşa Alianţei, la doi ani şi jumătate de la lansarea invaziei ruse la scară largă.
Mark Rutte urmează să vegheze astfel în prima sa mare reuniune – o reuniune a miniştrilor apărării din NATO în perioada 17-18 octombrie -, la menţinerea la cel mai înalt nivel a susţinerii indispensabile militare occidentale a Ucrainei în război, în contextul creşterii presiunilor în vederea punerii capăt acestui război şi deschiderii unor negocieri.
El trebuie totodată să se asigure că NATO este pregătit să facă ameninţării ruse, conform planurile de apărare adoptate în 2023. Acestea au arătat că aliaţii nu au o apărare antiaeriană sau capacităţi de producţie de artilerie, după ani de tăieri bugetare ale bugetelor militare.
Doar 23 dintre cele 32 de state membre şi-au atins obiectivul stabilit în urmă cu zece ani de a aloca cel puţin 2% din PIB cheltuielilor militare. Iar mai multe state dau deja asigurări că este necesar mai mult împotriva Kremlinului. Pe aceast[ tema, aliaţii sunt foarte divizaţi, iar sarcina esenţială a lui Mark Rutte este, într-un cuvânt, potrivit lui Jens Stoltenberg: „Să-i ţină pe cei 32 de aliaţi împreună”.