Mark Rutte nu a luat decizia finală privind aderarea României la Schengen, spun surse guvernamentale

Mark Rutte „nu este nici pro, nici contra” aderării României la Schengen, iar România face toate demersurile pentru a oferi argumentele prin care să îl convingă pe premierul Olandei de faptul că țara noastră trebuie să fie inclusă în spațiul de liberă circulație. „Trebuie să oferim argumente tehnice, precum raportul MCV și frontierele securizate, dar și politice”, mai arată sursele citate. 

„Problema lui Rutte nu este portul Constanța, acestea sunt povești. Este vorba despre politica internă din Olanda, pentru că în martie vor fi alegeri regionale, a căror miză este importantă pentru partidul său, VVD”, au explicat surse guvernamentale pentru Libertatea.

Spre deosebire de partidul premierului Rutte, VVD, partidul condus de ministrul de externe Wopke Hoekstra, CDA, a votat în favoarea rezoluției Parlamentului European și împotriva motiunii din parlamentul olandez, deci este favorabil aderării României.

Autoritățile de la București consideră că „nu este productiv să dăm termene” pentru aderarea la Schengen și că „dacă lucrurile merg corespunzător, aderarea poate fi decisă în decembrie”. In același timp, o aderare în primăvară nu schimbă cu nimic datele problemei. 

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

Totodată, raportul misiunii voluntare de evaluare privind aderarea la Schengen este pozitiv pentru România și va fi prezentat la Bruxelles. Totuși, Olanda nu a trimis experţi la misiunea voluntară, „susţinând că aceasta nu a fost suficient de largă, nu a cuprins mai multe domenii decât cele examinate”, spun surse oficiale, referindu-se la declarațiile premierului Rutte din parlamentul olandez, pe 20 octombrie. Și premierul Ciuca a făcut o declarație similară.

În acest context, România a propus Olandei o vizită separată suplimentară a experților olandezi, gestionată la nivelul ministerelor de interne, pentru „a se convinge că România a făcut pașii corespunzători”. De asemenea, premierul Rutte, asa cum a declarat în parlamentul olandez la 20 octombrie, așteaptă și un nou raport MCV, care urmează să fie finalizat în noiembrie, noile legi ale justiției urmând să fie analizate de acest raport.

Decizia politică privind aderarea la spațiul Schengen este de resortul miniștrilor de interne, în cadrul formatului Justiție și Afaceri Interne, ministrul olandez de resort fiind din partidul premierului Rutte.

Pe 21 octombrie, premierul Nicolae Ciucă a declarat că România îndeplinește toate condițiile tehnice de aderare la Schengen, iar ministrul de Interne, Lucian Bode, l-a invitat în România pe omologul său olandez „pentru a putea clarifica toate aspectele în acest sens”.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

Parlamentul Olandei: Să nu se ia „măsuri ireversibile” privind aderarea României

Parlamentul European a votat pe 18 octombrie rezoluţia prin care se cere aderarea României la spaţiul Schengen cu 547 de voturi pentru, 49 împotrivă şi 43 abţineri. Potrivit documentului consultat de Libertatea, 15 eurodeputați olandezi au votat pentru aderarea României, patru olandezi au votat împotrivă, iar 6 europarlamentari olandezi, dintre care 5 aparținând partidului premierului Mark Rutte, s-au abținut de la vot.

Rezoluția Parlamentului European nu produce efecte concrete, dar are rolul de a da un semnal important. Extinderea spațiului Schengen necesită unanimitatea Consiliului Europei, iar votul decisiv va fi dat în decembrie.

Pe 20 octombrie, Parlamentul olandez a votat o rezoluţie în care se cere să nu se ia „măsuri ireversibile” legate de aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. În document s-a făcut referire la „corupţia persistentă” şi la „problemele persistente legate de crima organizată”.

Pe 21 octombrie, europarlamentarul olandez Sophie in ‘t Veld a criticat decizia Parlamentului de la Haga de a se opune aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen: „Îmi este rușine că țara mea blochează accesul României la Schengen!”.

Recomandări

Regele Felipe și regina Letizia, sub o ploaie de noroi și obiecte aruncate de mulțimea furioasă, lângă Valencia: „Asasinilor! Asasinilor!”

Ce va însemna pentru România intrarea în Schengen

Spațiul Schengen este o zonă de liberă circulație a persoanelor. Concret, cele 26 de țări membre au eliminat controalele la frontieră, iar granița se trece fără a fi prezentate actele de identitate.

Cele 26 de țări membre Schengen sunt: Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Luxemburg, Malta, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia.

În acest moment, România, Bulgaria, Croația și Cipru așteaptă să intre în spațiul Schengen. Ultimul stat care a aderat este Liechtenstein, în 2011.

Pentru România, aderarea la spațiul Schengen va însemna:

• dispar controalele la frontiera statelor Schengen, prin urmare nu vor mai exista timpi de așteptare la graniță
• cooperarea consolidată în domeniul polițienesc;
• cooperare judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.

Dezavantajele intrării în Schengen:

• România ar putea deveni o țară de destinație pentru imigranți
• riscul creșterii criminalității și a traficului de persoane; mai precis, în România ar putea intra mai ușor infractori din spaţiul Schengen, dar și membri ai reţelelor interlope din România ar putea părăsi mai ușor țara noastră

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro