În ordine, acestea ar fi:
1. Insistenţa stupidă asupra autonomiei teritoriale a Secuimii, scop în care se organizează – la 30 noiembrie, data alegerilor parlamentare şi cu o zi înaintea Sărbătorii Naţionale a României – a unui referendum local.
2. Cererea, acum vreo două luni, ca limba maghiară să fie declarată, în perspectiva modificării Constituţiei, ca fiind a doua limbă oficială în Statul Român.
3. Obligativitatea pentru cetăţenii români din toate localităţile cu populaţie mixtă, cu populaţie maghiară însemnată (?), de a învăţa limba maghiară.
Mă întreb ce s-ar întâmpla şi care ar fi reacţia autorităţilor americane, de pildă, dacă vreun politician hispanic de prin Texas sau California ar iniţia legi care să-i oblige pe cowboy să înveţe spaniola. Dar Marko Bela, vorbind sâmbătă coetnicilor la Târgu Mureş, era optimist: „Fiţi liniştiţi, noi suntem consecvenţi. Aşa cum am făcut şi cu inscripţiile bilingve şi folosirea limbii materne în instituţiile publice, vom fi consecvenţi şi acum”.
Sigur că Marko a luat-o pe arătură, iar demersurile sale au tuşă de clovnerie, cu scop electoral. Şi nu numai. Liderul UDMR e maestru în a combina negocierea celor 5% din Parlament, pe care le are, cu politica paşilor mărunţi. Sunt însă lucruri cu care nu se glumeşte, după cum sunt declaraţii de neiertat.
O fi auzit prim-ministrul Tăriceanu acest adevăr elementar?