În cazul ghețarului Marmolada, experții au indicat valul de caniculă din Italia ca fiind un factor declanșator, pentru că este posibil ca acesta să fi dus la topirea unei cantități mari de gheață.
Walter Milan, purtător de cuvânt al Corpului Național de Salvare Alpină și Speologică, a punctat anomalia meteo înregistrată în vârf de munte în ultimele zile – temperaturi de peste 10 grade Celsius. „Aceasta este o căldură extremă” pentru vârful muntelui, a spus el. „Este clar că este ceva anormal”, a mai precizat Milan.
Experții de la Consiliul Național de Cercetare din Italia afirmă că ghețarul va înceta să existe în următorii 25-30 de ani și că o mare parte din volumul său a fost deja pierdut.
„Dolomiții din Italia, unde a avut loc acest tragic accident, s-au confruntat cu secetă pe tot parcursul iernii, cu foarte puține căderi de zăpadă. În combinație cu temperaturile neobișnuit de ridicate înregistrate în întreaga regiune în timpul verii, ghețarii se topesc rapid. Secțiunea care s-a desprins făcea parte dintr-un ghețar suspendat cu seracuri sau stânci de gheață care devin deosebit de instabile în condiții de căldură precum cele înregistrate în Dolomiți în acest moment”, a declarat profesorul Jonathan Bamber, directorul Centrului de Glaciologie de la Universitatea din Bristol.
Acest scenariu va deveni din ce în ce mai familiar în anii următori, pe măsură temperaturi ridicate se vor înregistra în toate lanțurile muntoase, spun experții.
„Prăbușirea ghețarului Marmolada este un dezastru natural legat direct de schimbările climatice. Ghețarii de mare altitudine, cum este Marmolada, sunt adesea abrupți și depind de temperaturile sub zero grade Celsius pentru a-și menține stabilitatea. Dar schimbările climatice înseamnă din ce în ce mai multă apă care provine din topire, apă care eliberează căldură, iar aceasta topește gheața. Prăbușirile catastrofale ale ghețarilor de acest fel sunt din ce în ce mai frecvente”, a explicat profesorul glaciolog Poul Christoffersen, de la Universitatea din Cambridge.
Un cercetător explică „mecanismul” prăbușirii ghețarilor
Cercetătorul Jacques Mourey lucrează la Universitatea din Lausanne, Elveția, unde studiază impactul schimbărilor climatice asupra turismului montan.
El spune că este posibil ca valul de căldură de acum să fi fost declanșatorul avalanșei, însă slăbirea ghețarului până la punctul în care s-a prăbușit sub presiune a fost generată, cel mai probabil, de impactul pe termen lung al schimbărilor climatice.
„Când ghețarul se topește, apa generată prin topire ajunge la baza lui, la locul unde ghețarul e fixat pe rocă și-l face să alunece, provocând o avalanșă. Acesta este probabil elementul declanșator, dar dacă vă uitați la imagini, puteți vedea că există o crăpătură mare în partea superioară, cea care s-a prăbușit. Faptul că există o crăpătură arată că partea superioară din față nu a fost conectată la partea inferioară. Dacă nu ar fi existat o crăpătură, probabil că nu s-ar fi întâmplat nimic”, a precizat cercetătorul de la Universitatea din Lausanne.
Ghețarul a fost probabil slăbit, în timp, de temperaturile tot mai ridicate, spune Mourey.
The footage of the large ice avalanche in Marmolada today in close proximity.
— Alpine-Adriatic Meteorological Society (@aametsoc) July 3, 2022
We don’t know the author, we will write it in the comments as soon as we will know it.
Indeed an impressive sequence pic.twitter.com/zDo4q40qOP
Din cauza acestor structuri slăbite de pe munte, turiștii și sportivii care se aventurează pe ghețari își riscă siguranța, atrage atenția cercetătorul.
„Am arătat deja că unele zone au devenit prea periculoase sau prea dificil de accesat, schimbările climatice au deja un impact real asupra alpinismului”, a adăugat Mourey.
Foto: Profimedia Images