Acum 60 de ani, la finalul primului zbor în spațiu, cosmonautul Iuri Gagarin s-a parașutat din capsula sa micuță și a aterizat la ceva mai mult de 700 de kilometri sud-est de Moscova, pe un câmp agricol lângă satul Ternovka, din regiunea Saratov.
Evenimentul, unul epocal pentru omenire, a avut drept martori oculari o bunică și pe nepoata sa de 5 ani, Rita Nurskanova, care plantau cartofi, scrie BBC.
După șase decenii, Nurskanova a relatat pentru BBC emoția pe care a simțit-o la vederea lui Gagarin.
„Am văzut ceva portocaliu și frumos, nu știam ce era. Venea spre noi. Bunica s-a speriat, m-a apucat de mână și a vrut să mergem în casă”, spune femeia.
Doar că arătarea portocalie a vorbit, în rusește chiar, și a spus: „Stați, sunt ca voi”. „Am zis «bunico, stai, vorbește rusește, e om»”, relatează Nurskanova.
Dar simpla aparență nu a fost suficientă, așa că bunica l-a întrebat pe necunoscut: „Cum ați ajuns aici?”
„Cu o navă”, a răspuns acesta.
„Ce navă? Nu e nicio mare aici”, a zis bunica.
„Am venit din cer”, a răspuns Gagarin.
La 60 de ani după momentul istoric, Rita Nurskanova este bucuroasă că a fost martoră oculară a aterizării primului om care a zburat în spațiu.
„Cred că am fost norocoasă că am fost pe câmp cu bunica în momentul acela. Și sunt mândră de cosmonautul nostru, care a coborât din ceruri pe câmpul nostru de cartofi”, mai spune femeia.
O victorie de etapă a URSS
În 1957, Uniunea Sovietică a fost prima ţară care a trimis un satelit pe orbita terestră, celebrul Sputnik, însă călătoria spaţială a lui Iuri Gagarin a rămas în Rusia un simbol al dominaţiei URSS asupra Statelor Unite în acest domeniu, scrie AFP, citată de Agerpres.
Iuri Gagarin, care a încetat din viaţă la începutul anului 1968, a devenit pentru toate agenţiile spaţiale din lume chipul şi simbolul cuceririi spaţiului.
La data de 12 aprilie 1961, la 9.07 ora Moscovei, Iuri Gagarin şi-a început zborul cu o expresie, care a rămas în memorie. „Să mergem!”, a rostit el înainte de a decola la bordul unei capsule spaţiale Vostok de pe cosmodromul ultrasecret la acea vreme de la Baikonur, din Republica Sovietică Kazahstan.
Zborul său a durat 108 minute, timpul necesar pentru a orbita Pământul înainte de a ateriza în stepa rusă.
Micuţa capsulă Vostok în care cosmonautul a fost zguduit în condiţii extreme este expusă la Muzeul de Cosmonautică din Moscova, în cadrul unei expoziţii deschise începând de marţi.
Pe lângă această capsulă, muzeul va prezenta numeroase obiecte legate de Iuri Gagarin datând din copilăria sa sau din perioada petrecută de el în spaţiu, cum ar fi cheia impunătoare utilizată pentru aprinderea motoarelor navetei sale sau scaunul de ejecţie cu care a părăsit capsula la şapte kilometri deasupra solului.
Preşedintele rus Vladimir Putin se va deplasa la Engels, oraş situat la puţin peste 700 de kilometri sud-est de Moscova, până la locul aterizării cosmonautului, unde a fost ridicat un memorial în onoarea acestui zbor istoric.
Steaua spațială a Rusiei a pălit
Şaizeci de ani mai târziu, Rusia continuă să trimită în mod regulat femei şi bărbaţi în spaţiu. O capsulă spaţială Soyuz MS-18, decorată pentru această ocazie cu profilul lui Gagarin, a decolat vineri de pe cosmodromul din Baikonur către Staţia Spaţială Internaţională (ISS) cu doi ruşi şi un american la bord.
Însă steaua spaţială a Rusiei a pălit, observă AFP. În condiţiile în care rachetele Soyuz rămân extrem de fiabile, iar Rusia continuă să fie un jucător-cheie în industria spaţială, ţara se luptă să inoveze şi a suferit o serie de eşecuri în ultimii ani, cu câteva lansări ratate.
În cauză, probleme de finanţare, dar şi de corupţie, în special legate de cosmodromul Vostotchny (Orientul Îndepărtat al Rusiei), care ar urma să-l înlocuiască pe cel de la Baikonur, pe care Moscova îl închiriază în prezent în Kazahstan.
Anul trecut, Rusia a pierdut monopolul pe care îl deţinea asupra zborurilor către ISS şi se află în prezent în competiţie cu compania privată americană SpaceX.
O nouă realitate care ar putea aduce şi o mare pierdere pentru agenţia spaţială rusă Roscosmos, chiar dacă directorul acesteia, Dmitri Rogozin, continuă să se laude cu viitoare proiecte ambiţioase, de la ridicarea unei baze selenare alături de China până la construcţia unei noi staţii spaţiale şi o misiune pe Venus.