Deși a scăpat de controlul judiciar și s-a reîntors în funcția de primar al Iașiului, Mihai Chirica lucrează în continuare în instituție alături de un martor cu identitatea protejată de către procurori. Această persoană a furnizat mai multe documente care au stat la baza începerii urmăririi penale împotriva primarului.
În motivarea instanței de a ridica măsura controlului judiciar impusă de procurori, se menționează de mai mult ori faptul că există această persoană, că ea a fost audiată, că a oferit mai multe documente ce au stat la baza demarării cercetărilor.
Chiar prezența martorului în primărie a reprezentat o garanție pentru judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Iași că Mihai Chirica nu va încerca să influențeze alți martori sau să distrugă probe ce le-au scăpat procurorilor.
Există un colaborator cu o altă identitate decât cea reală, care ar putea aduce la cunoștința organelor de cercetare penală posibilitatea vreunei încercări de denaturare a adevărului.
Motivare judecător:
Cu unele excepții, un martor protejat nu poate fi folosit mai mult de un an
Legea 255/2013, care reglementează utilizarea investigatorilor sub acoperire sau cu identitate reală și a colaboratorilor, specifică la articolul 148 că un astfel de martor sub acoperire poate fi folosit doar în anumite circumstanțe și are atribuții limitate.
Spre exemplu, pentru ca martorul să poată fotografia sau înregistra, audio sau video, procurorul trebuie să solicite de la judecătorul de drepturi și libertăți un mandat de supraveghere tehnică.
Folosirea unui colaborator din interiorul unei instituții sau din apropierea persoanei investigate este trecută în lege ca fiind „o situația excepțională”, folosită atunci când nu poate fi infiltrat un investigator sub acoperire din rândul forțelor de ordine.
Mai mult decât atât, durata unei astfel de „misiuni” este de maximum 60 de zile, după care procurorul poate să prelungească durata utilizării colaboratorului cu încă 60 de zile, dar nu mai mult de un an cumulat, cu câteva excepții.
„Durata totală a măsurii, în aceeași cauză și cu privire la aceeași persoană, nu poate depăși un an, cu excepția infracțiunilor contra vieții, securității naționale, infracțiunilor de trafic de droguri, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, precum și infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene”, se precizează în textul legii.
În cazul Chirica, martorul protejat a jucat un rol-cheie
În cazul martorului cu identitate protejată din dosarul în care primarul Mihai Chirica este acuzat de instigare la uzurparea funcției și fals intelectual, rolul său a fost unul cheie. Martorul a furnizat copii după unele documente care, ulterior, nu au mai fost găsite la sediul Primăriei.
Practic, conform motivării instanței, procurorii s-au sesizat în acest caz pe 14 ianuarie 2022, la două zile după apariția un articol publicat de ReporterIS. În respectivul text se menționa despre cum o clădire din cartierul Tătărași care primise o autorizație de construire în 2012 pentru 4 niveluri, dintre care 2 subterane, a ajuns finalizată doi ani mai târziu cu nouă niveluri.
Astfel, de la 400 de metri pătrați utili, meniți pentru spații de birouri și de depozitare, s-a ajuns la 5.700 de metri pătrați și au apărut 60 de apartamente, trei spații comerciale, trei spații de depozitare și două garaje.
Pentru ca apartamentele să poată fi vândute, trebuiau înscrise în cartea funciară la Oficiul de Cadastru și Publicitatea Imobiliară. Astfel, în 2018, Primăria Municipiului Iași emite un certificat de atestare a lucrărilor de edificare/extindere a construcției. Prin certificatul respectiv, clădirea este „trecută în legalitate”, modificările ducând la extinderile construite pe lângă autorizația obținută în 2012.
Dosarul care-l putea incrimina pe primar a dispărut din primărie
În motivarea instanței se menționează faptul că procurorii au identificat, cu ajutorul martorului cu identitate protejată, două astfel de certificate de atestare a edificării, cu același număr de înregistrare, unul cu data pe 10 octombrie 2018 și celălalt cu 11 octombrie. Pe o hârtie apare semnătura primarului Mihai Chirica, pe alta, în locul său, semnează viceprimarul de la acel moment, Gabriel Harabagiu.
În rechizitoriul depus în instanță, procurorilor li s-a părut suspectă atitudinea primarului de la începutul anului. Pe 19 ianuarie acesta a deschis un proces în contencios administrativ în care solicită ca exact acel certificat de edificare din 2018 să fie anulat, pe motiv că „a fost eliberat în mod neconform”.
Mai mult, tot la începutul anului, angajații Primăriei au constatat că întreg dosarul din spatele emiterii certificatului de edificare nu mai este de găsit. De aceea, primarul a semnat o plângere penală către Parchetul de pe lângă Judecătoria Iași, pentru a se cerceta cum au dispărut hârtiile din biroul de la Serviciul Urbanism.
„Organul de urmărire penală apreciază însă că această dispariție a dosarului de edificare, pe care reprezentantul autorității publice locale o sesizează ulterior comunicării publice de către instituțiile de presă a cazului, nu poate să fie decât în propriul său avantaj, întrucât documentația în discuție conține documente care ar fi putut să constituie mijloace de probă în legătură cu activitățile ilicite ce fac obiect al prezentului dosar”, au susținut procurorii în fața judecătorului de drepturi și libertăți.
Alături de Mihai Chirica și de fostul viceprimar Gabriel Harabagiu, în dosar mai sunt cercetați alți cinci suspecți.
Libertatea a făcut o inventariere a tuturor dosarelor în care este implicat primarul Iașiului, Mihai Chirica. Astfel, în afară de acesta unde a fost pus inițial sub control judiciar, mai există patru alte dosare care vizează acțiuni ilegale petrecute la nivelul Primăriei Iași. Unul este trimis deja în judecată, primarul Iașiului fiind incriminat direct, în altul este acuzat de abuz în serviciu, dar nu este încă prezentat judecătorilor, în timp ce cercetările în alte două dosare se desfășoară in rem – asupra faptei, nu asupra persoanelor.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro