ComenteazăMedicul Mihai Casu povesteşte, pe pagina sa de socializare, experienţa pe care a avut-o ca pacient cu coronavirus.
„Am fost evaluat şi, după efectuarea unui CT pulmonar, am aflat că, deşi simptomatologia era relativ puţin exprimată clinic, iar analizele de laborator în limite acceptabile pentru această infecţie, plămânii îmi erau afectaţi în proporţie de 40%, motiv pentru care am fost internat imediat”, a spus doctorul.
Mihai Casu este medic primar psihiatru și director medical al Polaris Medical și a fost confirmat în 3 noiembrie şi, având simptome uşoare, s-a prezentat la spital și a vorbit despre experiența sa.
„Să nu credeţi că cifrele sunt umflate de autorităţi, toate spitalele sunt pline, la capacitate maximă. Fiecare pat din care te ridici să pleci acasă este ocupat în cel mai scurt timp, fără a exista timpul necesar dezinfecţiei şi pregătirii de către infirmiere. (…) Nu mai existau în spital suficiente aparate de asistare a respiraţiei pacienţilor. Am fost martor, în salonul meu, la o chestie extraordinar de intensă şi răscolitoare din punct de vedere emoţional. Un tânăr medic de gardă care era nevoit să aleagă între doi pacienţi în stare gravă, deoarece nu mai avea nici un loc pe ATI şi doar un singur aparat de CPAP disponibil, fără de care pacienţii care aveau saturaţii de oxigen sub 70% nu puteau să se compenseze respirator”, a mai scris medicul, potrivit News.
Acesta afirmă că „personalul este uneori insuficient, neorganizat, nepregătit la cele mai înalte standarde pentru a trata infecţii virale, nu răspund imediat nevoilor pacienţilor, sau nu aşa cum ne-am aştepta noi (incluzându-mă aici şi pe mine), dar trebuie să ştiţi că sunt şi ei oameni, că sunt mereu expuşi riscului infectării, în ciuda măştilor şi vizierelor”.
„Cea mai mare parte dintre pacienţi tuşesc direct asupra personalului medical în cursul manoperelor diverse (de la administrare de tratament şi până la igienă) şi unul câte unul vor cădea în faţa acestui asalt. Sunt obosiţi, tracasaţi, costumaţi din cap până în picioare câte 12 ore/zi, şi asta în timp ce unii protestează că nu suportă masca în locurile publice?! Cine să îi înlocuiască pe oamenii în alb? Nimeni!”, a mai scris medicul.
Acesta a explicat şi simptomele pe care le-a avut şi senzaţiile pe care le-a trăit.
„Am înţeles, de la colegii de pe secţie, că până la 30% dintre pacienţi se panichează sub această mască şi, foarte frecvent, refuză să o utilizeze. După ce mi-au ataşat-o, am înţeles imediat de ce. E una dintre cele mai stranii şi anxiogene stări pe care o poţi încerca, să-ţi controleze respiraţia un aparat care îţi dictează cât şi când să inspiri şi să expiri. Am reuşit cu greu să mă «împac» cu masca şi am reuşit să o suport, înţelegând importanţa ei, aproape 16 ore, într-o stare dintre cele mai proaste resimţite vreodată. A fost cea mai grea zi din toate cele 14 petrecute în spital”, a mai scris bărbatul.
Acesta recunoaşte că a fost gata să cedeze psihic, „în faţa disperării, a neputinţei, a revoltei care te cuprinde în faţa unei boli atât de parşive”.