„Pe 2 martie s-a oprit totul. Întâi apa și curentul, apoi gazele”, a spus Iulia. În acel moment, temperaturile scăzuseră până la -7 grade Celsius.

„Ca să nu înghețăm de frig, trebuia să dormim în jachete, aveam cinci tricouri și cinci pulovere pe mine și am pus peste noi toate păturile pe care le aveam în casă. Dar oricum eram frig”, a povestit adolescenta.

Karpenko a spus că au topit zăpada pentru a putea bea „puțină apă” și că, în lipsa curentului, au folosit lumânări, totul în timp ce trăia cu stresul mental al bombardamentelor neîncetate.

Casa, bombardată după ce a fugit în Germania

Este un sentiment de neputință și este sentimentul acela că nu știi când se termină… Când nu ai altceva de făcut decât să asculți zgomotul teribil al bombardamentelor.

Iulia Karpenko:

După ce a părăsit Mariupolul, casa familiei ei a fost lovită de un obuz. „Din casa noastră nu a mai rămas nimic”, a întărit tânăra.

În Ucraina, au rămas tatăl vitreg și bunicii. Așteaptă seară de seară, cu inima strânsă, vești de la ei și vești despre câinii ei!

Copiii care mor de foame și de sete

În urmă cu două zile, Victoria, 27 de ani, și ea fugită din Mariupol, atrăgea atenția: „Copiii mor de foame și de sete aici. Sunt cel puțin trei copii despre care știu eu că au murit de sete. Este secolul XXI și copii mor din cauza deshidratării. Mor de de foame și de sete!”. Presa relatase deja cazul tulburător al unei fetițe de 6 ani, moartă de sete sub dărâmăturile casei bombardate.

Într-adevăr, fără mâncare, fără apă, oamenii găsesc soluții disperate pentru supraviețuire. O mamă care a reușit să fugă din oraș a declarat, pentru The New York Times, că oamenii fac ceai cu apa din calorifere și conducte pentru a-și potoli setea.

Până acum, coridoarele de evacuare au fost închise, din cauza atacurilor forțelor ruse. Moscova dă însă vina pe trupele ucrainene, acuzând că acestea bombardează intenționat clădiri civile. De altfel, după ce trupele ruse au bombardat o maternitate în care erau internate femei însărcinate și copii, Rusia a susținut că acolo era clădire în care se adăposteau trupe ucrainene.

Totodată, în ultima săptămână, au fost totuși evacuări, însă nu spre partea ucraineană, ci spre Rusia. Kievul a acuzat trupele ruse că au dus oamenii cu forța peste graniță.

Ucraina a respins luni, 21 martie, ultimatumul primit de a preda total oraşul Mariupol.

Joi, 17 martie, Serhi Orlov, viceprimarul din Mariupol, preciza că „în jur de 90% din clădiri au fost bombardate”.

Consiliul Local din orașul-port la Marea Azov a anunțat, pe 10 martie, că forțele ruse au atacat o maternitate din Mariupol. Trei persoane au murit după bombardamente ruse la maternitate, între care și o fetiță. Alte cel puțin 17 persoane – copii, femei și personal medical – au fost rănite.

Imagini surprinse din dronă arătă proporțiile dezastrului de la Mariupol.

Orașul ucrainean Mariupol, estul Ucrainei, port la Marea Azov cu peste 440.000 de locuitori, este sub asediu de mai bine de trei săptămâni.

Citește și

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina, declanșat de Rusia

Foto: Profimedia

Urmărește-ne pe Google News