ComenteazăCazul profesoarei de la Universitatea din București care este acuzată că își jignea și umilea public studenții a scos la iveală drama mai multor generații de tineri. Deși mulți povestesc că au ajuns la psiholog sau psihiatru, niciunul nu a reclamat-o pe profesoara despre care spun că îi agresa verbal și psihic.
Până acum, când una dintre studente a ales să facă un memoriu scris la decanatul Facultății de Limbi și Literaturii Străine (FLLS). A dat curaj altor 20 de tineri să facă ulterior plângeri în scris.
O singură fostă studentă, din zecile care și-au povestit experiența pentru Libertatea, a decis să își asume public identitatea.
„Și eu am temeri, trebuie să susțin licența”
„Am întâmpinat asemenea probleme și în liceu, și în societate, și îmi doresc ca mesajul meu să fie asociat cu o față. Cred că multe persoane ar începe să aibă puțin mai mult curaj în propriile forțe dacă încet, încet începem să dezvăluim identități”, spune Bianca Petrescu. Tânăra a renunțat la specializarea Suedeză în urmă cu trei ani, dar acum urmează o altă specializare la aceeași facultate. Anul ăsta își dă licența.
Și eu am temeri (sunt în an terminal, trebuie să susțin o licență) și nu doresc ca prin aceste cuvinte să aduc un prejudiciu Universității București sau Facultății de Limbi și Literaturi Străine. Încă sunt studentă aici, există profesori minunați, ca în orice situație – există și părți bune, și părți rele.
Bianca, studentă:
Crede că toți au căzut victimele unui sistem de teroare. „Nu îi învinuiesc cu nimic pe foștii mei colegi și pe studenții care nu au spus nimic până acum, pentru că știu prin ce am trecut cu toții. A fost un joc psihologic foarte dăunător din partea dumneaei”, spune Bianca.
Jignirile ca picătura chinezească
Tânăra povestește că a îndurat multe insulte din partea profesoarei de suedeză, care au fost lovituri grele la 19 ani. „Cum ar fi faptul că sunt analfabetă, că îmi voi face țara de rușine, că și un boschetar de la colțul străzii este mai capabil decât mine”. Toate astea, la fiecare curs, au fost ca picătura chinezească.
„Ultima interacțiune față în față pe care am avut-o cu dumneaei a fost când am rugat-o să mă lase să plec acasă, pentru că nu mai suportam presiunea acumulată și țipetele – tocmai mi se declanșa un atac de panică, iar dumneaei mi-a spus: «Ce sunt eu? Mă-ta? Du-te și plânge-te la mă-ta de probleme de grădiniță, nu la mine». Nu am mai reușit să fac față. După primul semestru am renunțat”.
O dramă vindecată la psiholog
Am suferit enorm în urma acestor cuvinte, au urmat atacuri de panică, nopți nedormite, zile în care nu puteam să beau nici apă, darămite să mănânc ceva!
Bianca, studentă:
Bianca a avut nevoie de tratament psihiatric și de multe ședințe de terapie. „Am pierdut un an din viață încercând să repar la mine ceva ce nu era stricat – însă nu mai reușeam să mă conving că sunt un om bun din cauza vorbelor spuse de doamna profesoară”, își amintește studenta.
Mama ei a susținut-o și chiar a vrut să vină la facultate, să discute cu profesoara, dar Bianca a oprit-o. Se simțea singură împotriva sistemului. „Pe vremea aceea nu prea avea nimeni nimic de comentat, bineînțeles din frică și din teroare”.
Nicio clipă nu a contestat pregătirea profesoarei, dar agresivitatea acesteia face să pălească orice titlu științific. Mai mulți colegi din anul ei au decis să renunțe la facultate din cauza profesoarei. Bianca își amintește cu precădere de singurul băiat de la ea din an.
„L-a sfătuit «subtil» să-și ia el singur tălpășița, pentru că între dumneaei și băieții din grupele anterioare nu a existat o colaborare bună. Bineînțeles că la aceste intimidări băiatul în cauză a ales să părăsească grupa și facultatea”, povestește Bianca Petrescu.
Compasiune și empatie, nu frică și teroare
Fata își dorește ca lucrurile să se schimbe pentru următorii studenți, astfel încât suedeza, o specializare pe care a iubit-o, să nu se transforme într-o sperietoare. „Îmi doresc să se tragă un semnal de alarmă pentru atitudine, pentru compasiune, pentru empatie – cam astea ar trebui să fie uneltele cu care să se lucreze în sistemul nostru de învățământ, nu frica și teroarea.”
Poate că doamna profesor Carmen Vioreanu nu este un caz izolat, de aceea, sper că vom reflecta cu toții asupra acestui incident și nu ne vom mai lăsa intimidați.
Pe rețelele sociale s-au adunat sute de comentarii acuzatoare derapajele acestei profesoare.
Carmen Vioreanu a fost contactată în mai multe rânduri de Libertatea pentru un punct de vedere, dar aceasta nu a dorit să răspundă.
În jur de 20 de memorii au fost depuse împotriva profesoarei la decanatul facultății și semnatarii acestora au avut deja o întâlnire cu profesorii din conducere. S-a întrunit și comisia de integritate a FLLS și, în funcție de decizia acesteia, cazul poate ajunge și la Comisia de etică a Universității din București.