- Deși vaccinul Pfizer a început deja să fie administrat în lume, în SUA, Canada și Marea Britanie, vaccinul de la Oxford/AstraZeneca are alt avantaj: poate fi transportat și depozitat mai ușor, la temperaturi normale de frigider.
- Vaccinul AstraZeneca ar putea fi autorizat în Marea Britanie, în următoarele zile, conform șefului NHS – Sistemul de sănătate din Marea Britanie.
- Dr. Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul Campaniei Naţionale de Vaccinare anti-COVID-19, a anunţat că primele doze de vaccin (Pfizer) ar putea ajunge în România între Crăciun și Anul Nou.
Katie, mamă a doi copii, Aden, 13 ani, și Zoe, 11 ani, a contactat clinica medicală care se ocupă de voluntarii pentru vaccin din orașul ei încă din luna iulie. A luat decizia de a participa la studiu pentru fiica ei, care suferă de leucemie. Zoe a fost diagnosticată în noiembrie 2019.
„Am știut că e rolul meu să ajut în grăbirea procesului de a avea un vaccin, pentru că niciun copil de oriunde din lume n-ar trebui să fie izolat la domiciliu și ținut departe de prieteni și de școală pentru atâta vreme”, explică Katie pentru ziar.
M-am gândit la toți copiii cu cancer, la cei în vârstă și la cei cu un sistem imunitar vulnerabil și am făcut acest pas pentru ei. Cred că avem o obligație morală să avem grijă de cei mai vulnerabili din societatea noastră.
Katie, voluntară în vaccinul Oxford-AstraZeneca
Și soțul ei s-a alăturat studiului, „pentru că știe că e cea mai bună cale de a face o schimbare în lume”.
Procesul medical de la clinică, înainte de prima doză
Katie explică, pe scurt, procesul prin care a trecut la clinică, înainte de prima injecție.
„Te testează de COVID, îți fac un test de sarcină, îți verifică tensiunea și îți pun un milion de întrebări despre istoria ta medicală. Clinica nu lucrează pentru AstraZeneca, așa că îți dau un pachet cu documente care-ți explică posibilele efecte secundare și o grămadă de informații despre vaccin. M-am înscris și pentru un substudiu, în care-ți iau sânge și îți fac unele teste genetice”.
„M-am simțit destul de rău după prima doză”
Abia pe 5 noiembrie a primit prima injecție. A avut unele simptome care au făcut-o să-și ia o zi liberă de la muncă.
„În aceeași zi, la ora 8 seara, am început să am dureri în corp și frisoane. Am început să fac febră, 38,8 grade Celsius, pe la ora 10 seara. Asta a durat cam 4-6 ore. Pe la 4 dimineața, m-am trezit udă de transpirație și corpul încă mă durea. Odată ce febra mi-a scăzut, am început să mă simt mai bine. Durerile din corp au mai durat cam două zile. Am avut și greață cam o săptămână din momentul în care am primit vaccinul”, povestește Katie.
A raportat toate problemele către clinică, dar pentru că simptomele n-au persistat mai mult de două zile, n-a avut nevoie de alte îngrijiri medicale.
Orice voluntar trebuie să țină și un jurnal online, într-o aplicație dedicată, în care trebuie să completeze zilnic, în prima săptămână de la vaccin. Apoi chestionarul se completează săptămânal.
Plata pentru voluntari
Voluntarii nu semnează un acord de confidențialitate. Primesc însă bani pentru aportul lor.
„Nu știam acest lucru până când nu s-a dus soțul meu și mi-a spus asta. Am primit 100 de dolari la prima programare. Mi s-a spus că îți dau 50 de dolari pentru fiecare apel și 100 la fiecare vizită. Cred că poți primi în jur de 800 de dolari sau mai mult”, spune Katie.
Cum știi dacă ai primit vaccinul sau placebo
În cazul celor care au simptome după primirea dozei, precum frisoane, dureri în corp, febră și greață, e cel mai probabil să fi primit doza de vaccin anti-COVID. Katie spune însă că nu știe exact ce a primit și nici clinica nu poate ști asta. „Este un studiu în orb. Nu sunt convinsă că-mi vor spune asta în viitor”.
Studiul este proiectat să dureze timp de doi ani.
Încrederea în vaccinul produs de Oxford și AstraZeneca
În luna aprilie, peste 10.000 de oameni se înscriseseră deja ca voluntari în studiul clinic condus de Universitatea Oxford. Tot atunci doi oameni de știință din Marea Britanie au primit primele doze de ser. Până la finalul verii, studiul clinic s-a extins în alte țări, precum SUA, Africa de Sud și Brazilia, cu zeci de mii de voluntari.
Pe 6 septembrie însă, procesul a fost oprit după ce una dintre voluntare a dezvoltat o afecțiune neurologică gravă, diagnosticată ulterior ca fiind mielita transversă. O comisie independentă a stabilit însă că aceasta nu avea legătură cu vaccinul, așa că studiul s-a reluat după câteva zile. În SUA însă nu a primit aviz de reluare decât după șase săptămâni. Știrea respectivă a strecurat o îndoială în mintea lui Katie.
„Mi-am făcut griji când am citit mai multe despre ea. Dar am înțeles că nu era legat de vaccin”.
În octombrie, un voluntar brazilian aflat în grupul de control al studiului a murit. Nu se cunoaște dacă acesta a primit vaccinul sau serul placebo. După o evaluare detaliată, autoritatea sanitară braziliană Anvisa a decis ca studiul să continue, „pentru că nu există îngrijorări legate de siguranța lui”.
Marea Britanie a precomandat deja 100 de milioane de doze de vaccin Oxford-AstraZeneca, 40 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech și 7 milioane de la Moderna, conform BBC.
Pe 21 noiembrie au apărut și primele rezultate complexe ale vaccinului Oxford – AstraZeneca: 70% eficacitate, per total, provenită însă dintr-un calcul: 62% protecție pentru voluntarii care au primit două doze full, dar o protecție de 90% pentru voluntarii care au primit jumătate de doză. Un rezultat la care nimeni nu se aștepta.
„Cred că au fost prea multe complicații raportate cu acest vaccin ca oamenii să se simtă foarte siguri, indiferent dacă a fost vorba de complicații apărute în urma vaccinului propriu-zis sau un ghinion fantastic pentru persoanele care au avut probleme mai serioase”, spune Katie.
Deși își păstrează optimismul, americanca spune că este un ușor îngrijorată că vaccinul dezvoltat de Oxford și AstraZeneca are rezultate mai puțin pozitive decât companii ca Pfizer și Moderna, care au raportat o eficacitate de 95% la vaccinurile lor.
Sunt un pic îngrijorată că, atunci când altă companie va finaliza un vaccin care se dovedește a fi eficient, nu voi putea să îl primesc și eu, din moment ce mă aflu acum în acest studiu. Dar aleg să rămână optimistă, să merg în continuare cu testarea vaccinului și să ajut știința să avanseze.
Mesajul voluntarei pentru scepticii COVID
A doua doză pe care Katie a primit-o a fost pe 4 decembrie. Ziarul a vorbit cu ea la opt ore după injecție, iar Katie se simțea bine, de data asta, fără simptomele de după prima doză.
Katie a vrut să transmită un mesaj pentru scepticii COVID de peste tot din lume:
„COVID-19 este real. Chiar dacă rămâi sceptic în fața virusului, e bine să consideri că e datoria ta să-i protejezi pe cei mai vulnerabili dintre noi. Doar pentru că tu nu ai probleme de sănătate care să te facă vulnerabil nu înseamnă că n-ar trebui să-ți pese deloc”.