Comentează„În dimineața zilei de 24 februarie am auzit explozii lângă casa mea. Rușii au apărut lângă pădurea din apropiere”, povestește Natalia Guran din localitatea Sadi-Ozera, raionul Bucha, regiunea Kiev, citată de portalul ucrainean Obozrevatel.
Radioul vechi din pod
Pe 25 februarie locuitorii raionului Bucha au rămas fără apă, lumină și internet. Oamenii spun că armata rusă i-a deconectat de la orice canal de comunicare cu autoritățile ucrainene.
„Am găsit în pod un aparat vechi de radio și am ascultat posturile noastre. Puterea nu spunea nimic despre evacuare, de aceea noi nu am ieșit o perioadă din casă”, povestește Natalia.
Ea susține că aparatul vechi de radio a fost de real folos, ajutând-o să se orienteze în spațiu și timp.
„Militarii ruși trăgeau în case din tancuri. Nu conta dacă erau locuite de cineva sa nu. Noi făceam foc în sobă mai mult noaptea sau când era ceață, să nu înțeleagă ocupanții că este cineva acasă”, spune Natalia.
Rușii, flămânzi și indiferenți
După ce raionul Bucha a fost ocupat, militarii ruși au intrat în fiecare casă și luau de la oameni produse alimentare și lucruri scumpe.
Familia Nataliei Guran a reușit să ascundă multe produse alimentare prin casă. A fost foarte greu, copiii cereau mâncare și mai ales pâine.
Natalia povestește că militarii ruși erau flămânzi, având probleme la capitolul aprovizionării cu produse alimentare.
De la marginea pădurii, unde locuia Natalia Guran, rușii deschideau focul din lansatoare de rachete și sisteme de artilerie asupra orașelor Bucha, Gostomel și Gorenka. În jur era un fum enorm. Copiii nu avea cum să respire. A apărut și un focar de incendiu la un moment dat, satul și pădurea era în flăcări.
„Le-am cerut rușilor permisiunea să stingem incendiul. Noi alergam cu gălețile cu apă, iar ei ne priveau indiferenți. Ne-am chinuim o zi întreagă, dar, la un moment dat, nu a mai bătut vântul și focul s-a stins”, își amintește Natalia Guran.
În căutarea neofasciștilor
Începând cu 9 martie militarii ruși au început o campanie de căutare prin case a neofasciștilor și banderoviștilor. Locuitorii satului le-a fost impus să poarte legături albe la mână.
Prin case umblau militari belaruși, ceceni și ruși, căutând colaboratori ai forțelor armate ucrainene. O casă a fost bombardată din simplul motiv că în geam se vedea un drapel național ucrainean.
Portretul lui Stepan Bandera, rezemat de un dulap
„Au intrat în casa unui vecin și au scos din ea cărți și manuscrise. Au luat portretul lui Stepan Bandera (liderul naționaliștilor ucraineni din secolul al XX-lea – n. red.) și l-au rezemat de un dulap. Ei nici nu știau cine este în imagine”, menționează Natalia, adăugând că rușii susțineau că sunt în căutarea banderoviștilor.
După ce se retrăgeau, rușii apăreau peste o zi sau maximum două și luau de la oameni ce mai rămânea: mașini, haine, chiar și cărți de joacă de pe masă.
Copiii care sărutau pâinea
„Nepoata mea are 8 ani și a trecut cu noi, adulții, prin acest iad. Nu înțelegea de ce nu mai avem ce mânca, de ce nu putem să mergem la o cafenea, la McDonalds, la supermarket. Inventam povești pentru ea, ne mai ajutau vecinii, ne dădeau fructe ce le mai aveau prin beci. După ce ne-au eliberat, au venit voluntarii și ne-au adus o pâine – copiii o sărutau, iar noi plângeam”, menționează Natalia Guran.
„Îmi mai aduc aminte cum am văzut nu departe de casa mea părintească un vraf de prezervative. Nu știe nimeni cine a fost victima acestui viol”, povestește Natalia.
Brutalitate și violență
Localitatea unde se află Natalia Guran și familia ei este plină de vile și case frumoase. Toți păstrează curățenia și își iubesc satul.
Ea își amintește cu mare durere în suflet cum militarii ruși treceau fără niciun motiv cu tancurile și blindatele prin garduri, prin porți, prin copaci, grădini și flori, de parcă își doreau să distrugă totul în jur.
„Deschideau focul din kalașnikovuri asupra câinilor”
„Militarii ruși intrau în curțile caselor și trăgeau în câini. Cu o ură inexplicabilă ei distrugeau câinii de rasă. Un vecin de-al nostru avea doi câini de rasă Ciobănesc german. Ei au intrat în curte și au tras în câini cu kalașnikovul. Unul a murit, iar altul urla de durere. Rusul i-a spus proprietarului casei: „Sau tu îți omori câinele sau vei fi tu mort”. De frică, el a fost nevoit să-și omoare câinele”, relatează Natalia, adăugând că în sat au venit foarte multe animale domestice, câini de rasă, pisici, care au fugit din mașinile civililor atacate de ruși.
Coridoarele verzi – o capcană pentru civili
Din când în când – își amintește Natalia – militarii ruși anunțau că au fost create coridoare verzi pentru cei care vor să plece în teritoriile controlate de Kiev. Era o capcană pentru civili. „Cine ajungea la marginea satului era ucis”, susține Natalia Guran, descriind atrocitățile militarilor ruși din regiunea Kiev.
foto: Hepta