Mărturii despre motivul pentru care românii dau șpagă la spital. Doctor: „Înainte de ’89, ca și acum, era un lucru, hai să zicem, de notorietate”

Jurnaliștii Inclusiv au realizat documentar audio în care au încercat să găsească răspunsul la întrebarea „De ce dăm șpagă”. Au discutat cu rude ale unor pacienți care au mărturisit că au dat bani medicilor, asistentelor și brancardierilor, cu medici care au vorbit despre „etica șpăgii”, precum și cu sociologi care sunt de părere că această practică duce în cele din urmă la excluziune socială.

Dr. Florin Chirculescu, chirurg, șeful secției de chirurgie toracică de la Spitalul Universitar din București, a fost și sindicalist, s-a bătut pentru drepturile medicilor, și are o privire analitică asupra meseriei lui. El a povestit că înainte de 1989 a existat o etică a șpăgii, un fel de cod informal care stabilea când este acceptabil sau nu ca doctorii să primească bani. Ginecologii erau cei care încălcau frecvent acest cod.

„Vă dați seama, înainte de ’89, ca și acum, era un lucru, hai să zicem, de notorietate. Exista, însă, hai să-i spunem așa, o etică a șpăgii. Niciodată înainte, dacă este copil nu iei nimic, dacă știi că nu va fi bine, nu iei nimic indiferent cît ar insista, după operație trebuie să mai refuzi o dată, dacă lucrurile merg rău, dă-i banii înapoi”, a explicat dr. Florin Chirculescu, conform sursei citate.

Cel puțin 30 de cuvinte în limba română pentru șpagă

După Revoluție, plicurile au început să ia locul pachetelor de cafea și al cartușelor de Kent.

Recomandări

Cazul Ferma Dacilor. Un an de la focul devastator care a omorât opt oameni. Laboratorul de expertize criminalistice a identificat cauzele incendiului

„Cine a stat peste program? Cineva care a primit un plic. Aceștia care au stat peste program cu plicurile au fost anesteziști, chirurgi, medici interniști, medici de laborator mai puțin. Dar ăștia toți care interacționau cu pacientul, care erau susceptibili la mită, cum am fost și eu, am stat peste program pînă noaptea tîrziu, uneori chiar și la 2 noaptea, și-acum se pleacă la 2 noaptea din spital. Pentru că cineva ți-a plătit acest supra program. Asta a fost situația”, a explicat medicul.

Jurnaliștii Inclusiv susțin că au găsit cel puțin 30 de cuvinte pentru șpagă: Mîzdă, rușfet, bacșiș, plocon, ciubuc, cadou, ciupeală, dijmă, peșcheș, vamă, unsoare, dar, filodormă, procent, bir, haraci, plic, atenție, blat, drept, injecție, manga, mînjeală, pincă, șperț, uium, zeciuială, partea, mită.

Șpagă vine din mahalaua orașelor din vechiul regat. A intrat în vorbirea curentă în timpul Primului Război Mondial, când s-au amestecat săracii cu bogații. Apare prima oară în literatură în 1926, în romanul Întunecare, de Cezar Petrescu.

300 de milioane de euro, bani dați șpagă la doctor într-un singur an

În 2010, Banca Mondială estima că totalul șpăgilor date la doctor în România ar ajunge la 300 de milioane de euro. Aceeași instituție releva că în 2005 românii dădeau „atenții” medicilor și asistenților ce totalizau un milion de dolari pe zi. 

Potrivit sursei citate, 60 la sută dintre pacienți au mărturisit că au dat șpagă. 9 din 10 spun că au dat banii înainte, de frică să fie tratați prost. Doar 1 din 10 a răspuns că a oferit „atenția” după, în semn de recunoștință.

Recomandări

Edith Alibec, despre ce înseamnă să fii actriță independentă: „M-am apucat să fac proiectul și am început să bat la uși”

În schimb, datele Ministerului Sănătății arată că doar 3 la sută dintre pacienți recunosc că li s-a condiționat actul medical. Puțini sunt cei care sunt dispuși să facă plângeri penale.

Excluziunea socială e doar unul dintre efectele acestei practici, susține Viorel Rotilă, profesor și cercetător la Universitatea Dunărea de Jos din Galați. De altfel, studiile arată că în 1996, unu din trei români cu probleme de sănătate nu s-a dus la doctor, deși avea nevoie. În prezent, numărul acestora nu a crescut semnificativ.

„Acest sentiment al șpăgii, că nu poți intra în spital că nu-ți face nimic dacă tu nu ai bani, îngreunează accesul la servicii medicale.

Nimeni nu dorește să se întrebe de ce dau pacienții pentru că sună de-a dreptul dureros, da? Ei, imaginați-vă situația în care pacienții, în mare măsură, ajung să dea pentru a trece înaintea colegului din patul învecinat. Este vorba despre o plată informală pentru acces prioritar la niște servicii comune. Chiar dacă ea este iluzorie, intenția lui asta este. Și asta întreține sistemul, lasă că mă tratează mai bine. Îmi dă ceva altfel șamd”, a explicat Viorel Rotilă.

Maria a stat în spital mai bine de un an pentru soțul ei bolnav de cancer. Știa că urma ca el să moară. Le-a spus-o și doctorul care le-a transmis discret printr-un citat despre cum banii învârt lumea că nu ar refuza un ultim plic.

„Adică banii ăia oricum erau gîndiți, oricum voiam să-i dăm.. Și chiar dacă plecam din spital, nu știu, fiecare pe două picioare și ajungeam acasă și se întîmpla după și nu în spital, tot simt că nu trebuia să-i ia în condițiile în care știa situația”, a mărturisit femeia.

Recomandări

Ultimul mesaj al pilotului avionului prăbușit în Kazahstan indică un posibil atac. Principalii suspecți

Soțul ei a murit la câteva ore după ce i-a dat medicului oncolog un plic cu 400 de euro și o sticlă cu vin.

Bani dați de frica doctorului

În schimb, Cristina și-a dus mama anul trecut la spital. A mărturisit că i-a dat „de drag” brancardierului, dar de frică doctorului. După operația de apendicită, mama ei trebuia pansată în fiecare zi, iar Cristina spune că se simțea obligată să îi dea 100 de lei pe zi pentru acest lucru.

„El ar fi putut să-mi spună din prima, Nu, vă rog, nu-mi dați nimic că e treaba mea s-o pansez, că noi am ratat cumva operația sau că… El n-a spus niciodată: nu mai îmi dați, doamnă, vă rog, că m-ați omenit destul. Și nici nu le-a spus de ce mama trebuie pansată în fiecare zi, după o operație de apendicită. Ce-ar fi putut face medicul ca să nu se mai simtă obligată să dea o sută de lei pe zi?

Să-mi explice mai bine actul medical în sine și de ce i s-a întîmplat mamei mele asta, și cam cît durează, adică să fie mai spre noi. Or, astea erau niște schimburi de vorbe: Hai că merge bine, n-o să mori din apendicită, o să faci AVC că ești grasă. HA HA HA, îi spunea lu mama. Și… sperăm să se închidă, nu știm…”, a povestit ea.

Șpaga e un obicei răspândit în toate păturile sociale și are o mulțime de forme care au dus la evoluția corupției, susține Silvia Marton, lector universitar la Facultatea de Științe Politice.

„De aceea corupția are o dimensiune socială foarte puternică și probitatea – deci ea ce se face sau nu se face, ceea ce se acceptă și nu se acceptă, în sensul acesta. Într-o societate, într-o comunitate, ceea ce se știe că se poate face, ceea ce se știe că nu se poate face. Există niște limite, orice societate își pune niște limite”, susține cercetătoarea Silvia Marton.

În 2018, Înalta Curte a decis că medicii pot fi pedepsiți pentru luare de mită și condamnați ca toți ceilalți funcționari publici.

În aprilie 2019, un judecător de la Tribunalul din Iași a condamnat în primă instanță patru aparținători și pacienți care i-au dat doctorului bani ca să-i opereze pe inimă. Chirurgul cardiolog e judecat pentru fapte de luare de mită: a cerut mai multe șpăgi între 1000 și 7000 de lei. Potrivit anchetatorilor, medicul le spunea aparținătorilor că, în cazul în care pacientul moare în urma intervenției sale, „să nu vină să îi ceară banii, deoarece el trebuie să dea bani şi colegilor săi şi nu poate să meargă la fiecare în parte şi să le ceară să restituie banii.”

Citește și:

Summitul de la Sibiu, cu bune şi cu rele. Ambiţiile europene, faţă în faţă cu un „Aşa vreau eu!” românesc

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro