ComenteazăÎn județul Giurgiu funcționează un centru regional de cazare și proceduri pentru solicitanții de azil din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI), unde în ultimul an zeci de cetățeni afgani au solicitat azil, după ce au fost prinși că au intrat ilegal pe teritoriul României. Cu toții au invocat că au părăsit țara de frica talibanilor și că viața lor este în pericol.
Libertatea a consultat dosarele cetățenilor afgani soluționate de la începutul anului curent de Judecătoria Giurgiu cărora IGI le-a respins cererile de azil pe motiv că „nu se încadrează în dispozițiile Legii nr. 122/2006 privind azilul în România” sau că respectivii cetățeni „se bucură de protecția propriilor autorități”.
În opinia autorităților române, temerile cetățenilor afgani fugari nu sunt întemeiate.
70 de contestații la IGI, una singură a fost acceptată
70 de cetățeni afgani aflați în această situație au dat în judecată IGI solicitând instanței din Giurgiu să anuleze deciziile administrative și să dispună măsuri de protecție internațională.
În 69 dintre cazuri, instanța din Giurgiu a menținut hotărârile prin care s-au respins cererile privind acordarea statutului de refugiat. Singurul norocos a fost un tânăr afgan, al cărui frate are deja azil în România.
Libertatea vă prezintă câteva dintre poveștile afganilor care au cerut ajutor autorităților române, dar cărora li s-au refuzat cererile. Mărturiile lor au un element comun: frica de talibani.
Învățătorul bătut de talibani: „Națiunea afgană suferă încă repercusiunile unui război nedorit”
Printre zecile de afgani ajunși la Giurgiu s-a numărat și un învățător din localitatea Kunduz. Acesta a povestit că timp de șase ani a avut probleme cu talibanii din cauza tatălui său, care era polițist. Pe fondul presiunilor, tatăl ar fi renunțat la meseria sa, lucrând ulterior ca taximetrist.
„Dacă, la începutul anilor 2000, speranța readucerii națiunii afgane la civilizație sau, cel puțin, scoaterea acesteia de sub controlul Mișcării Talibane și Al Qaeda era unul dintre principalele obiective declarate ale statelor care s-au alăturat SUA în operațiunea Enduring Freedom, acum, după aproape 19 ani, într-o mare măsură, situația din Afganistan a rămas la fel de complicată și multe din problemele de atunci sunt încă nerezolvate. Mult prea departe de lumea civilizată, națiunea afgană suferă încă repercusiunile unui război nedorit, trăiește într-o sărăcie și lipsă de educație de nedescris, resimte din plin incompetența guvernării și tot ce derivă din aceasta și, nu în ultimul rând, nu are motive să spere că mâine va fi mai bine”, a relatat învățătorul afgan în cererea de acordare de azil.
Bărbatul a intrat ilegal în România la data pe 19 septembrie 2020, iar patru zile mai târziu a depus cerere de protecție internațională în România.
A precizat că zona în care trăia era ocupată de talibani și, fiind învățător, a fost transferat la mai multe școli unde era controlat de către aceștia. Într-o zi, talibanii i-au găsit o cartelă telefonică, considerată interzisă, și l-au bătut crunt. Atunci s-a decis să părăsească țara.
Atât Inspectoratul General pentru Imigrări, cât și Judecătoria Giurgiu i-au respins cererea de azil, ca fiind neîntemeiată.
La un pas de a fi răpit de talibani: „Fratele meu a fost ucis”
Un alt cetățean afgan a relatat autorităților române că a fugit din țară după ce a fost atacat, iar fratele lui ucis. A povestit că a început să se simtă urmărit, după ce și-a depus CV-ul pentru a se angaja la baza armatei americane din zonă.
Într-una din zile, două mașini au oprit pe drumul pe care se afla și au încercat să-l răpească. „Aveau fețele acoperite. Au venit câțiva oameni la fața locului auzind strigătele, iar acest lucru i-a îndepărtat pe atacatori. Fratele meu a fost ucis”, a povestit bărbatul autorităților române.
au cerut anul trecut azil în România, conform IGI, dintre care doar 667 au primit o formă de protecție din partea statului român.
A precizat că a încercat să ceară ajutorul guvernului din Afganistan cu privire la moartea fratelui său, dar „aceștia nu au făcut nimic”. Un alt frate al său, care a mers să inspecteze terenurile agricole ale familiei împreună cu unchiul său, a fost rănit după ce o bombă a explodat în mașina lor. Unchiul său a decedat, fiindcă dispozitivul se afla sub scaunul său.
Bărbatul a subliniat că familia sa a fost ținta atacurilor din cauza opiniei politice care i-a fost atribuită și lui. Asta fiindcă fratele său mai mare și unchiul său aveau anumite relații în lumea politică. De teamă că ar putea fi ucis, a decis să fugă din țară, plătind o călăuză.
Pe 3 noiembrie 2020 a fost prins după ce a intrat ilegal în România, iar a doua zi a depus cerere de protecție internațională.
Îmi doresc să trăiesc în liniște într-o țară europeană. Este imposibil să mă întorc în Afganistan, unde drepturile fundamentale nu sunt respectate, iar autoritățile nu pot oferi protecția necesară, astfel încât viața să nu fie pusă în pericol; dimpotrivă, te confrunți cu riscul iminent de a fi ucis.
Bărbatul afgan a scris în cererea de acordare de azil:
Solicitarea i-a fost însă respinsă, autoritățile române invocând că aspectele prezentate „nu sunt în măsură să-l expună la pericole de natură să îi aducă atingere vieții, integrității corporale ori să-l împiedice în mod evident să trăiască în țara sa de origine”.
Bărbatul a contestat decizia și în instanță, însă Judecătoria Giurgiu a menținut hotărârea IGI. Instanța a motivat că „nu s-a conturat ideea existenței unei temeri, în conștiința petentului, determinată de situația din țara de origine și nici a existenței unui risc serios”.
Totodată, instanța a invocat că dacă bărbatul afgan s-ar fi simțit într-un real pericol, ar fi formulat o cerere de azil în fața autorităților grecești, acolo unde a ajuns inițial, după plecarea din Afganistan. În lipsa unei astfel de solicitări, magistrații români au considerat că, de fapt, intenția bărbatului a fost de a ajunge într-o țară din vestul Europei și că a solicitat azil în România, doar pentru că a fost prins pe teritoriul românesc.
Fost militar afgan, cerere de azil în România
Printre afganii care au solicitat azil în România, invocând amenințările primite din partea talibanilor, s-a aflat și un fost militar din Kabul, originar din provincia Laghman. Ajuns în România după ce a plătit câteva mii de euro unei călăuze, bărbatul a povestit că familia sa s-a mutat la Kabul de frica talibanilor. Aceștia i-au cerut să părăsească armata și să li se alăture.
De teamă le spunea talibanilor că le va îndeplini ordinele. „Am mințit pentru a scăpa cu viață, apoi am decis să plec spre Europa, pentru că îmi era teamă că aș putea să-mi pierd viața deoarece am nesocotit cerințele talibanilor. Fiind militar și lucrând pentru guvern în armata afgană, am devenit o țintă a acestor talibani”, a declarat bărbatul instanței din Giurgiu, unde a cerut să îi fie admisă cererea de azil pe care IGI i-a respins-o.
Magistrații români au apreciat însă că aspectele invocate de bărbat nu conturează ideea unui risc serios.
„Chiar în ipoteza că ar fi fost amenințat de către talibani pentru motivul că lucra în armată, nu sunt întrunite condițiile legale evocate mai sus, întrucât în această calitate, petentul avea atribuțiunea de a contribui la efortul militar de asigurare a ordinii publice”, au argumentat judecătorii decizia prin care s-a respins cererea de azil.
Rănit de talibani, autoritățile române l-au sfătuit să se mute în altă zonă din Afganistan
Un cetățean afgan din regiunea Logar, ajuns în România prin filiera călăuzelor, a cerut azil statului român, susținând că nu se mai simte în siguranță în Afganistan, unde „talibanii sunt peste tot”. Tatăl său a fost ucis de către aceștia, iar el rănit, după ce mașina în care se aflau a fost atacată.
Autoritățile române i-au respins cererea de azil, invocând că bărbatul ar fi trebuit să se mute în altă zonă din țara sa de origine. Judecătoria Giurgiu a subliniat că din probele administrate nu a rezultat că bărbatul ar fi întreprins toate demersurile și „nu a uzitat de toate opțiunile pe care le avea pentru a trăi, în liniște, în țara sa de origine”.
„Nu există motive plauzibile pentru a se lua în considerare împrejurarea că dacă s-ar întoarce în țara de origine, acesta ar fi supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante”, au conchis judecătorii.
Singura cerere aprobată de instanță
Dintre cele 70 de cereri soluționate de la începutul anului de Judecătoria Giurgiu, singura aprobată aparține unui adolescent de 17 ani din Afganistan. În cazul său, inițial, Inspectoratul General pentru Imigrări a respins cererea de azil. Judecătoria Giurgiu a desființat hotărârea și a dispus acordarea de protecție internațională tânărului. Șansa sa a fost că fratele lui este deja stabilit în România, unde lucrează în condiții legale, iar acesta și-a luat angajamentul că îl va ajuta să se integreze.
Deciziile judecătoriei pot fi atacate de cetățenii afgani, însă unii dintre ei, lipsiți de speranță, au renunțat la demersul juridic fugind și din centrul de cazare.
În cazul deciziilor definitive, cetățenii afgani sunt deportați în țara de origine.
Într-un interviu pentru Libertatea, directorul executiv al unui ONG din Timișoara care ajută migranți estimează că numărul cererilor de azil depuse de afgani va ajunge la 10.000 până la finalul anului și că în următoarea perioadă nu vor mai exista deportări.