Mărturiile medicilor școlari despre testarea copiilor: „Suntem prea puțini. Alerg de la o școală la alta“

Ministerul Sănătății trebuia să suplimenteze numărul de medici și de asistenți medicali în cabinetele școlare cu 33%, respectiv cu 15%, până la finele anului trecut, potrivit unui comunicat al instituției din septembrie 2020.

Dar nici în prezent nu s-au organizat concursuri pentru aceste posturi din cauza stării de alertă, spune Daniela Rajka, președintele Comisiei de medicină școlară din cadrul Ministerul Sănătății. Pe lângă funcția din minister, Daniela Rajka este medic școlar pentru trei școli și o grădiniță din Cluj-Napoca, unde are în grijă aproximativ 2.000 de copii.

1 medic școlar la 750 de copii

Pentru cei aproape 3 milioane de copii din grădinițele și școlile din România sunt repartizați 788 de medici generaliști și 3.262 de asistenți medicali, potrivit datelor transmise anul trecut de Ministerul Sănătății. 

Cifrele nu s-au schimbat de atunci, potrivit Danielei Rajka, ceea ce înseamnă că un cadru medical generalist este repartizat la 750 de copii. Cabinetele medicale mai dispun de alte aproape 900 de cadre medicale, dar sunt specializate în stomatologie.

Medicul școlar a devenit persoana însărcinată să-i testeze pe elevi pentru Covid și este liantul dintre școli și Ministerul Sănătății. Am vrut să înțelegem care este ritmul de lucru al unui medic școlar în aceste zile. 

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Iată mărturiile medicilor școlari consultați de Școala 9:

Daniela Rajka, medic școlar în Cluj, responsabilă pentru 2.000 de elevi: „Sunt zile în care testăm 100 de copii“

„Eu mă împart între trei școli și o grădiniță. Alerg de la o școală la alta. În fiecare zi am cazuri noi în toate cele patru unități de învățământ. De două săptămâni, aproape zilnic am cel puțin o clasă de testat, în ziua a opta, după ce a fost confirmat un caz pozitiv în clasa respectivă. Dar sunt și zile în care am două sau trei clase de testat, plus alți copii cu simptome. Deci, sunt zile în care eu și colega mea asistentă testăm și 100 de copii.

Nevoia de testare ne depășește puterile, pentru că suntem prea puțini. Ministerul Sănătății ne-a promis anul trecut că va deschide posturi, dar nu s-a făcut niciun pas în acest sens. Ne-au spus că nu se poate pentru că este stare de alertă.

Daniela Rajka, medic școlar în Cluj:

Într-un cabinet medical școlar nu poți să bagi mai mult de doi copii pentru că trebuie să păstrezi distanță între ei, mai ales că le dai jos masca pentru recoltarea nazalofaringiană (n.r. – din nas și din gât). Ca să testezi un copil tot ai nevoie de 15 minute, așa că faceți dumneavoastră calculele. Dacă ni s-ar pune la dispoziție săli mai mari, am putea să testăm patru-cinci copii în jumătate de oră. Altfel, nu avem cum.

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

Copiii au început să se sperie când aud de cazuri pozitive. Din fericire, nu am avut copii la cabinet cu forme grave. Au avut simptome ca la o simplă răceală: tuse și puțină febră.

Pe lângă testarea propriu-zisă, trebuie să completăm concomitent un formular. Din acest motiv este nevoie de doi oameni într-un cabinet. Unul să facă testarea și celălalt să completeze formularul cu datele copilului. Apoi, trebuie să introducem datele și rezultatul testului pe platforma online Coronaform (dezvoltată de Ministerul Sănătății). Ca să introduci datele de la 50 de copii îți ia cel puțin două ore și trebuie să fii foarte atent. Dacă introduci date greșite, direcțiile de sănătate publică s-ar putea să nu mai poată contacta familia copilului. Partea de completat hârtii ne mănâncă mai mult timp decât testarea.

„Testarea rapidă cu bețișorul în nas și în gât este mai acceptată de către părinți”

Surprinzător, anul acesta, față de cum era în primăvară, testarea rapidă cu recoltare nazalofaringiană, cu bețișorul în nas și în gât, este mai acceptată de către părinți. Din acest motiv, dar și al numărului mare de cazuri pozitive, avem mai mult de testat. Acum două săptămâni nu aveam suficiente teste, dar am primit de la DSP-uri între timp.

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

Cât despre vaccinare, cei mai mulți dintre medicii școlari nu pot acest lucru în cabinetele lor. De ce? Foarte puține au dotările necesare, printre care un calculator conectat la internet, imprimantă și un frigider în care să păstrezi vaccinurile.

Daniela Rajka, medic școlar în Cluj:

Într-un oraș mare, găsești două-trei cabinete autorizate pentru vaccinare. În Cluj sunt mai multe, adică opt. Pe de altă parte, la cât de mult trebuie să testăm nu știu dacă am găsi timp și pentru vaccinare. La cabinetul meu au venit 13 cereri de vaccinare de când a început școala. Din fericire, eu sunt unul dintre puținii medici școlari care au cabinete dotate cu tot ce le trebuie pentru vaccinare.”

Claudia Strîmbeanu, medic școlar în Craiova, responsabilă pentru 900 de copii: „Alerg de la o unitate la alta“

„Eu mă ocup de o școală și de două grădinițe. Am reușit să testez fiecare copil care a venit la cabinet. Trebuie să vorbești și să ai răbdare cu toți: director, profesori, părinți și copii. Cu blândețe, cu tact și în prezența părinților. Asta îi ajută pe copii să se simtă în siguranță. Testele nu traumatizează copiii. Haideți să ne oprim cu acest mit. 

Azi m-am dus la școală, după aia la o grădiniță, și apoi m-am întors la școală ca să testez un elev simptomatic. În total, astăzi am testat opt copii simptomatici. Alerg în fiecare zi de la o unitate la alta. Este mai multă muncă față de anul trecut din cauza creșterii numărului de cazuri, corelată și cu faptul că testăm mai mult. Suntem copleșiți și pentru că avem de făcut fișe, raportări. Când e testarea din a opta zi, este mai aglomerat. 

„Nu am avut cazuri grave”

Nu am avut cazuri grave. Mulți dintre copiii cu Covid sunt asimptomatici. La cei mici, de grădiniță, am descoperit febra ca simptom dominant. Dar asta și pentru că ei nu știu să explice cum se simt, și-atunci febra o depistăm mai ușor. Cei mai mari s-au plâns și de dureri musculare sau de oboseală. Alții tușeau, respirau mai greu ori aveau grețuri și vărsături.

Eu nu cred că testele pe bază de salivă ne vor ajuta foarte mult, pentru că au o rată mai scăzută de precizie. Încă nu am înțeles cine va face aceste teste, care s-au luat pentru școlile unde nu sunt cabinete medicale.

Claudia Strîmbeanu, medic școlar în Craiova:

Mi se par dificil de realizat la școală de către profesori, pentru că elevii ar trebui să-și dea jos masca în clasă, în plină colectivitate. Mai sigur ar fi ca testele pe bază de salivă să fie folosite de părinți acasă. 

În mediul rural, nu există altă posibilitate decât să apelezi la profesori sau la părinți pentru testare, pentru că nu ai medici școlari, cu mici excepții. 

Toate mărturiile pe Școala 9.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro