Masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu – 450 de ani de la sângerosul eveniment

În noaptea de 23 spre 24 august 1572, regele Carol a IX-lea a dat ordin să fie uciși zeci de mii de protestanţi din Paris, majoritatea de confesiune calvină.

Gestul suveranului francez avea să declanşeze un veritabil carnaj. Catolicii fanatici loiali regelui au ucis cu bestialitate zeci de mii de hughenoţi, așa cum erau denumiţi adepţii curentelor protestante. Este cel mai tragic capitol din istoria luptelor dintre catolici şi protestanţi.

Masacrul a primit numele de „Noaptea Sfântului Bartolomeu” deoarece, pe 24 august, se sărbătorea Sfântul Apostol Bartolomeu, unul dintre cei 12 apostoli ai Mântuitorului Iisus Hristos.

Peste 70.000 de hughenoți au fost uciși în toată Franța

În zorii zilei de 24 august 1572, pe când Biserica Apuseană îl celebra pe Sfântul Apostol Bartolomeu, patronul măcelarilor, străzile Parisului erau „ude, ca și cum ar fi plouat mult”.

Persecuţia  hughenoţilor s-a manifestat în acea noapte pe întregul teritoriu al Franţei, cunoscut fiind faptul că acest curent răspândit de Martin Luther şi de Jean Calvin puneau sub semnul întrebării autoritatea Bisericii Catolice.

Ani la rând au avut loc confruntări sângeroase între susţinătorii celor două curente. Cărţile lui Luther şi Calvin au fost arse în pieţele publice, iar un celebru umanist al vremii a fost ars de viu pentru a se da un exemplu pentru cei care îmbrăţişau această doctrină religioasă.

Recomandări

Răspunsul acid venit de la Casa Albă, după ce un francez a cerut înapoi Statuia Libertății: „Dacă nu eram noi, Franța vorbea germană”

Se estimează că în acea noapte şi în ziua care a urmat, au fost uciși la Paris 3.000 de protestanţi, însă măcelul a avut loc în alte 20 de orașe din toată țara. Peste 70.000 de hughenoți au fost uciși în Franța în următoarele luni, carnagiul marcând reizbucnirea războaielor religioase în această țară.

Masacrul este un subiect puțin cunoscut în România, fiind evocat doar în romane istorice sau în diverse ecranizări ale acestora. Cel mai sângeros episod din istoria Franței și a bisericii din Apus este identificat în special sub denumirea de Masacrul din noaptea Sfântului Bartolomeu.

Istoriografia occidentală (n.n. – disciplina care se ocupă cu studiul felului în care a fost scrisă istoria occidentală) vorbește însă despre sezonul Sfântului Bartolomeu astfel încât să fie evitate anumite confuzii legate de amploarea tragicului eveniment.

Cine a avut un rol determinant în masacrul din 24 august 1572

Cu două zile înainte de masacru, intriganta și vicleana Caterina de Medici, mama lui Carol al IX-lea, poruncise uciderea amiralului Gaspard de Coligny, unul dintre liderii hughenoților.

Regina-mamă era convinsă că acesta avea o influenţă nefastă asupra suveranului, pe care îl îndemna să intre în război cu Spania. Cum, Coligny fusese doar rănit, regele, care nu ştia despre urzelile mamei sale, promisese să-i pedepsească pe atentatori.

Recomandări

Primul sondaj pentru alegerile prezidențiale. Suveraniștii ar câștiga turul I. Cine ar putea câștiga turul doi

Caterinei de Medicii nu i-a fost, însă, greu să-l convingă pe fiul său că hughenoţii erau pe cale să se revolte pentru a-l detrona. Speriat de această perspectivă, tânărul suveran a ordonat uciderea principalelor lor căpetenii.

Cei mai mulţi protestanţi se aflau la Paris unde participau la celebrarea nunţii liderului lor, Henric de Navarra, cu sora regelui, Margareta. Uciderea amiralului Coligny, aruncat de la fereastra camerei unde zăcea rănit, a fost semnalul care a declanșat măcelul.

„Luvrul avea să devină locul unui măcel fără precedent. Arcaşi şi elveţieni beţi îi scot din case pe seniorii protestanţi şi îi masacrează sistematic împreună cu servitorii lor, fie pe loc, fie în curte, unde sunt executaţi cu lovituri de suliţă. Cadavrele împânzesc palatul, curtea interioară a Luvrului s-a transformat în groapă comună”, scrie  Michel Faucheux în lucrarea „O istorie a răului”.

Masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu, rezultatul unei serii de evenimente

Recomandări

SUA iau în calcul recunoașterea Crimeei drept teritoriu rusesc pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Hughenoții erau considerați principalii vinovați pentru problemele regatului, ei atrăgând prin erezia lor mânia lui Dumnezeu.

De aceea, ritualul de purificare prin apă și foc la care au fost supuse cadavrele acestora a avut ca scop eliminarea necurăției din popor pentru restabilirea relației cu Divinitatea.

Acest scop a fost surclasat de altele meschine, motivația primară fiind folosită pentru jafuri și răzbunări personale.

Masacrul din Noaptea Sfântului Bartolomeu a fost rezultatul unei serii de evenimente. Este vorba despre Tratatul de la Saint-Germain, care punea capăt celui de-al treilea război religios la 8 august 1570.

Apoi, pe 18 august 1572, a avut loc căsătoria dintre moștenitorul coroanei Navarrei, prințul reformat Henri de Bourbon, cu sora regelui Franței, Marguerite de Valois.

Nunta dintre un catolic și un necatolic a fost oficiată fără dispensă papală și avea drept scop de a pecetlui pacea din 1570, care încheiase cel de‑al treilea război civil francez.

Nu în ultimul rând, în contextul dat, este amintită și tentativa de asasinare a amiralului Gaspard de Coligny din ziua de 22 august.

Vezi şi Muzeul Louvre din Paris – curiozități despre cel mai vizitat muzeu din lume!

Urmărește-ne pe Google News