A ajuns de-acum la al patrulea Trabant din viața ei. Îl cheamă FOC și Cornelia speră să mai poată merge cu el la piață și după ce intră în vigoare noile norme de poluare pentru autoturisme. Asta în ciuda faptului că mașinuța e celebră pentru dâra de fum pe care o lasă în urmă.
Cea mai de preț amintire
În 1984 și-a luat primul Trabant și fiindcă și-a descoperit și talentul într-ale șofatului, n-a mai putut să lase volanul mașinii minione. B44FOC, Trabantul pe care îl are acum, l-a primit cadou de la soțul pe care l-a pierdut acum trei ani.
Și-a revenit cu greu după moartea lui. A ajutat-o dragul de cutia pe patru roți, vopsită jucăuș în alb cu accente de roșu, care o aștepta în fața blocului din cartierul Titan, unde locuiește dintotdeauna.
Mașina nemțească,
protagonistă a probabil celui mai mare număr de bancuri, i-a purtat pe ea și pe
soțul ei zeci de mii de kilometri prin toată Europa. Și în continuare aduce
zâmbetul pe fața morocănoșilor din trafic.
„Furnica
activistă” nu mai stă la cratiță
Cornelia Mihail
este definiția esențelor tari în sticluțe mici. Femeia de un metru și jumătate
mai e cunoscută și ca „furnica activistă”, de când s-a legat, împreună cu alți
vecini, de copacii din fața blocului și a salvat spațiul verde de la
distrugere.
Unul tânăr m-a scuipat. Alții mai strigă: la cratiță. Eu le zic că nu mai am cratiță, am cuptor cu microunde.
Cornelia Mihail, 75 de ani, iubitoare a mărcii Trabant
Trabantul ei focos și ochios e supărat azi. Nu vrea să pornească. Cornelia Mihail cheamă un vecin priceput într-ale motoarelor și reușește să ne facă un tur prin cartier, așa cum ne-a promis.
Pornim ușurel și clătinat din parcare, lăsând la început un nor de fum pe care îl ștergem cu un banc. Nu ai fum, fără FOC, vine prima glumă. A doua o spune Cornelia: „Câți metri are un trabant? Șapte! Păi, cum? Trei de carton și patru de fum”, glumește femeia. Deja suntem claxonate, după câțiva metri, de câțiva nerăbdători care nu pot accepta o viteză regulamentară în Bucureștiul grăbiților.
Cei mai mulți o salută și o felicită în trafic, dar cum nu există șosele fără hateri, femeii de 75 de ani i-a fost dat să audă tot felul de grozăvii: „Unul tânăr m-a scuipat. Alții mai strigă: la cratiță. Eu le zic că nu mai am cratiță, am cuptor cu microunde”.
Ce soartă mai
are Trabantul pe șosele
Altfel, e necăjită că ar putea să nu mai aibă voie să calce pe străzi din cauza regulilor cu privire la poluare.
„Nu știu care va fi viitorul acestei mărci, dar cine are urechi să audă: această mașină nu merge decât cu benzină amestec cu ulei. Și am fost foarte huliți în altă perioadă când făcea fum pentru că era și benzina proastă, și uleiul prost. Acum îți alegi, ba îi mai bagi și un catalizator”, explică șoferița.
Cornelia Mihail și-a făcut treaba cu Trabantul ei. A avut patru până acum și zeci de mii de kilometri parcurși. A bătut Europa cu trabantul, înainte de Revoluție. „Am fost în Turcia, am făcut Ungaria de la cap la coadă și după care a zis: hai să facem o excursie! Unde? În Franța! Cu Trabantul? Cu Trabantul. 10 mii de kilometri într-o lună și atunci trebuia neapărat să te întorci la viză. Am luat-o prin Ungaria, Cehoslovacia, fosta Germanie democrată, am ajuns la Lille, la Paris, am stat cinci zile acolo și apoi am zis: hai să traversăm Alpii. Am luat-o ușor ușor și am zis: mai mergem? Păi, unde suntem? La Barcelona. Hai până la Madrid!”, povestește înviorată femeia.
Marca asta este foarte iubită și a fost mașina săracului și mașina gospodinei. Pentru că țac-pac!, coșulețul, piața, zarzavatul, cheile și îți făceai treaba cu ea.
Cornelia Mihail, 75 de ani, iubitoare a mărcii Trabant
Toate mașinile ei
au avut un nume. Pe prima a chemat-o Vasilica. A avut parte numai de surprize
plăcute de la Samanta, ca vrăjitoarea, care a pornit cu 100 de mililitri de
benzină, când a rămas în „pana prostului”.
Trabantul în lumea Jeep-urilor
Doi băieți într-un Audi se distrează tare când îl văd pe FOC și claxonează. „Nu știu dacă de drag sau de draci!”, remarcă doamna Mihail. Și își amintește un alt banc: „Care este asemănarea între Trabant şi o casă de toleranță? În amândouă îţi e ruşine să intri și să ieşi, dar te simți bine înăuntru!” Și calcă accelerația cât să se strecoare pe lângă mașinile care ies de la mall-ul din Dristor. Că altfel greu îți dau prioritate.
Doamna Mihail nu vrea însă să accepte că e a cincea roată în trafic și își arată abilitățile de bună șoferiță, în timp ce ține și o pledoarie pentru marca nemțească:
„Nu poți să nu iubești mașina asta, mai ales că sunt foarte multe persoane cu handicap care o folosesc și au sistem automat, așa au fost aduse. Neamțul când a conceput această marcă s-a gândit la necesitatea ei. Și a făcut în așa fel încât să nu consume mult, să te ajuți de ea și să fie al treilea picior sau bastonul, cum zicea o trabantistă de-a mea”.
În 2000 a înființat clubul Trabi, unde a invitat numai femei. Bărbații au acceptat scaunul copilotului și au realizat împreună multe concursuri și evenimente cu nume inedite: „Parfum de Trabant cu femeie la volan” sau „Ghici cine e la volan”.
Pasionații au început să se împuțineze cu timpul. „Treptat fetele mele și-au cumpărat Jeep-ane sau s-au măritat cu Jeep-aniști și acum când le văd pe stradă oftează. Voi ați renunțat, nu noi!”, transmite un mesaj Cornelia.
Trabantista insistă pe economia pe care o face Trabantul: consumă puțin.
Pe mine nu m-au afectat scumpirile la benzină. Tot de 100 de lei am pus
Cornelia Mihail, 75 de ani, iubitoare a mărcii Trabant
Astăzi un Trabant costă între 500 și 4000 de euro, în funcție de cât de bine îngrijit a fost. Pentru Cornelia Mihail e fără de preț. Nu ar renunța la mașinuță pentru nimic în lume. O privește ca pe un album de fotografii. Fiecare bucățică din trabant are o amintire sau o poveste. FOC e o mașină cât o viață.
Istoria
Trabantului: 3 milioane de mașini în 35 de ani de producție
Trabant este o
marcă produsă în Republica Democrată Germană între 1957 și 1991. Fabrica „VEB
Sachsenring Automobilwerke Zwickau” a produs în acest timp 3.051.385 de
automobile Trabant. În anii 2000, în Germania mai erau încă înscrise în
circulație 33.726.
Mașinile au ajuns
în fostele țări socialiste și implicit și la noi. Trabi este astăzi o foarte
iubită mașină de colecție. În anul 2009, la salonul auto din Germania a fost
prezentată o versiune modernă – Trabant nT.
Alte bancuri
despre Trabant
„De ce stă
Trabantul la semafor, deși s-a făcut verde? S-a lipit într-o gumă de mestecat.”
„De câţi
muncitori ai nevoie să construiești un Trabant? Doi: unul decupează, celalalt
lipește!”
„Cum îi dublezi
valoarea lui Trabi? Îi faci plinul!”
„Când americanul
bogat primeşte Trabantul pe care l-a comandat, exclamă plin de recunoştinţă: Nemţii
ăştia – întotdeauna perfecţionişti! Înainte să-mi livreze maşina, mi-au trimis o machetă din plastic!”