Principalele atuuri ale motorului pe benzină sunt fiabilitatea și eficiența consumului de combustibil. În articolul de astăzi, însă, vom vorbi despre componentele sale principale, tipurile de „benzinare” care există pe piață și despre cele mai întâlnite probleme ce pot apărea la nivelul unui propulsor pe benzină.

Cum funcționează motorul pe benzină

Termenul de motor cu aprindere prin scânteie se referă la motoarele cu ardere internă, în special la cele alimentate cu benzină.

Motoarele pe benzină comprimă un amestec de carburant și de aer. În clipa în care compresia atinge nivelul maxim, acest amestec este aprins de o bujie incandescentă. În cele din urmă, explozia amestecului generează mișcarea motorului și, implicit, pe cea a mașinii.

Procesul de ardere se realizează în interiorul camerei de ardere printr-o scânteie provenită de la o bujie incandescentă. Mașinile echipate cu astfel de motoare pot fi alimentate cu benzină cu cifre octanice diferite: 95, 98, 99, 100, Super, Premium, etc.

Componentele motorului pe benzină

Motorul pe benzină este un sistem complex de componente mecanice care trebuie să funcționeze perfect pentru a transforma puterea calorică a carburantului în energie mecanică și să transmită puterea către roțile motrice. Cu alte cuvinte, pentru a pune în mișcare automobilul.

Iată care sunt componentele de bază care fac parte din orice tip de motor, inclusiv al celui pe benzină:

Mecanismul motor

Este alcătuit din două categorii de piese: fixe (bloc motor, chiulasă, baie de ulei, cilindri) și piese mobile (arbore cotit, volant, biele, pistoane, segmenți, bolțuri). Rolul acestora este transformarea energiei termice apărută prin arderea benzinei în lucrul mecanic, care este trimis către roți prin intermediul cutiei de viteze.

Mecanismul de distribuție

Este alcătuit din arborele cu camă, tacheți, supape și arcurile de supape. Are rolul de a închide și a deschide supapele de admisie și de evacuare la momentul potrivit pentru a permite intrarea în cilindri a amestecului de benzină și de aer și evacuarea gazelor arse.

Circuitul de alimentare

Este alcătuit din rezervor, pompă de benzină, carburator, filtru de aer și colectorul de evacuare. Practic, benzina este preluată din rezervor, combinată cu aerul, iar amestecul este introdus în interiorul pistoanelor, prin intermediul carburatorului (la motoarele mai vechi) sau a injectoarelor (la motoarele moderne).

Sistemul de aprindere și de pornire

Așa cum sugerează și denumirea, acesta are rolul de a aprinde amestecul benzină-aer în interiorul pistoanelor prin intermediul unei scântei electrice, produsă de o bujie incandescentă, care preia curent de la acumulator. De pornirea motorului se ocupă electromotorul, care învârte arborele cotit pentru a permite pornirea ciclului acestuia.

Instalația de răcire

Are un rol deosebit de important, și anume acela de a menține temperatura motorului în parametri normali, adică între 80 și 95 de grade. Procesul de răcire se realizează prin intermediul unui lichid de răcire, care circulă în părțile fierbinți ale propulsorului, iar apoi se răcește cu ajutorul radiatorului și a ventilatorului.

Instalația de ungere

Aceasta are rolul de a minimiza procesul de frecare între piesele metalice aflate în mișcare cu ajutorul uleiului mineral. Mecanismul este completat de un filtru de ulei.

Ce probleme apar la motorul pe benzină

Defecțiunile ce pot apărea sub capota unei mașini pot fi minore sau, din contră, pot fi foarte grave, ceea ce se traduce prin reparații extrem de constisitoare.

Spre deosebire de defecțiunile minore, care pot fi remediate dacă sunt depistate la timp, motorul pe benzină poate suferi avarii majore ce pot duce uneori chiar la înlocuirea acestuia.

De aceea trebuie să te asiguri că „inima” mașina tale se află în cea mai bună stare de funcționare și să ții seamă de semnalele pe care acesta ți le transmite atunci când ceva nu este în regulă.

Iată câteva dintre problemele cu care se poate confrunta un motor pe benzină:

Defecțiuni cauzate de uleiul de motor

Dacă uleiul nu este schimbat la timp își pierde proprietățile. Deci, nu va mai fi eficient în ceea ce privește lubrifierea pieselor interne, pe de-o parte, și prevenirea fricțiunii între piese pe de altă parte. Este recomandată folosirea doar a mărcii de ulei recomandată de producător. 

Defectarea sistemului de răcire

Dacă sistemul de răcire se defectează, motorul se va supraîncălzi din cauza radiatorului nefuncțional, a unui furtun sau unui cablu înfundat/rupt, a unui termostat, a unei bujii defecte sau a unei garnituri crăpate. Pentru a evita astfel de probleme trebuie să completezi cu lichid de răcire (antigel) sau, dacă este cazul, să înlocuiești pompa de apă.

Probleme cu bujiile

Bujiile sunt „consumabile” ceea ce înseamnă că trebuie înlocuite după o perioadă mai ales dacă prezintă semne clare de uzură. Primele simptome sunt un consum mare de carburant, rateuri sau o putere mai mică a motorului sau diferite zgomote care apar la nivelul motorului.

Probleme cu filtrul de aer

Filtrul de aer ajută motorul să „respire”, iar dacă se deteriorează el nu va mai putea împiedica reziduurile să între în motor. Dacă se întâmplă acest lucru, performanțele propulsorului vor scădea. Specialiștii recomandă schimbarea filtrului la intervale cuprinse între 10.000 și 30.000 de kilometri.

Probleme cu Sonda Lambda

Sonda Lambda este un senzor care detectează nivelul de oxigen din gazele de eșapament, iar defectarea lui duce la funcţionarea anormală a motorului.

Dacă în gazele evacuate este detectat prea mult oxigen, motorul funcționează cu un amestec sărac în benzină și, va fi mărită cantitatea de carburant. Dacă sonda detectează prea puțin oxigen, amestecul este bogat în carburant și, drept urmare, va fi redusă cantitatea de benzină.

Simptomele unei Sonde Lambda defecte sunt: apariţia vibraţiilor când motorul este la ralanti, oprirea acestuia, performanțe scăzute ale motorului, creșterea consumului, turaţie instabilă sau foarte ridicată, accelerări slabe sau discontinue ale motorului.

Urmărește-ne pe Google News