VIDEO/ Ion Albu, meșterul popular care face cele mai fioroase măști. Le-a dus în toată lumea, din Polonia, până în fața Casei Albe

Nori de lână scărmănată, cordeluțe colorate, foarfece agățate de rafturi, nasturi, ațe. Este atelierul lui Ion Albu, din Timișești, Neamț. Cu un ac imens, meșteșugarul coase doi ochi pe un format de mască deja făcut. Poate să stea cu zilele acolo și să lucreze mască după mască, fără să simtă foame sau frig. Așa concentrat asupra muncii, uita să mai pună lemne pe foc și s-a făcut cu o răceală zdravănă, care nu-l lasă, deși zăpada s-a lăsat înghițită de luni bune de pământul însetat. Și ar avea de lucru cu lunile, măști pentru ansambluri populare, pentru pensiunile care le vor ca decorațiuni, pentru propria lui ceată de mascați cu care organizează un festival în fiecare decembrie. Doar că, din când în când, îl mai cheamă cu lătratul său un câine flămând sau niște orătănii care nu și-au luat porția de grăunțe și, bineînțeles, muncile câmpului. Că așa e la țară.

„Eu fac și măști de capră, de urs, chiar și costume de urs, tot de la A la Z. Am făcut recuzită pentru ansambluri din toată țara… că dispar meșterii, nu mai vrea nimeni să mai facă. Eu lucrez vara pentru vară și iarna pentru iarnă. Am învățat să fac măști de la un unchi. El făcea când era mai tânăr, pentru vecini, dar nu se valorificau ca acum. Când am ajuns la 13 ani i-am zis să îmi facă și mie un cap de urs și mi-a făcut. În schimb, în al doilea an, că mergeam cu ursul, când i-am zis că am doi urși, mi-a zis: «Nu, băiete. Te duci acasă și, frumos, te înveți să faci capete de urs». Am mers acasă, l-am desfăcut pe cel vechi și așa am început să fac măști”, povestește meșterul care face măști populare moldovenești. Le pune și coarne de diferite animale. Cu cât sunt mai fioroase, cu atât pot alunga mai cu furie duhurile rele de peste an, cum zice tradiția precreștină.

Recomandări

ANALIZĂ Scenariile pentru noul Guvern după suceala PSD în doar 16 ore

Măști populare moldovenești, de la o sută de euro în sus

Face o mască la două zile, fiindcă trebuie să se asigure că totul stă la locul lui, coarnele sunt curate și la fel și lâna. „ Dacă ești tu parfumat, masca iese tot parfumată”, își laudă munca îngrijită Ion Albu.

Folosește numai materiale naturale. „Eu nu lucrez cu plastic, lucrez numai cu lână. Nu pot lucra cu plastic, pentru că nu îmi dă voie meseria. Dacă mă duc la un muzeu și mă văd că am lucrat cu plastic, mă întreabă cum de lucrez așa obiecte cu material sintetic”, spune serios meșteșugarul.

Dansul cu măști populare este tradițional în părțile Moldovei la final de an. „Dansul este, cum s-ar spune, haotic, adică fiecare dansează în stilul lui. Dar eu am făcut un fel de regizare și l-am pus la punct, un dans cum trebuie, în linie, în cerc. Înainte, intrau în curte, săreau în sus ca nebunii, își făceau de cap și plecau. Eu l-am făcut altfel, l-am ordonat”, explică bărbatul de 70 de ani. Iarnă de iarnă, în ultimii 40 de ani, nu a prins niciun Revelion acasă alături de familie. Toate le-a petrecut prin curțile oamenilor sau pe la pensiuni, cu cetele de mascați, dansând să alunge duhurile rele.

Îi sună telefonul și-l întrerupe din poveste. „E soția!”, ne anunță conspirativ. „Da… Uite, am o echipă aicea care mă filmează…”, o pune în temă. De altfel, și soția îl ajută la manufacturarea înfricoșătoarelor măști. Și când va trebui să lase acul din mână, nu știe dacă cineva îl va mai ridica în urma sa. „Din fugărite, poate ar face nepoții ceva. Unul e la facultate, îi place într-adevăr, dar nu mai are timp, altul e plecat la părinți, în Olanda”, face un mic recensământ al posibililor moștenitori ai meșteșugului.

Recomandări

Ce se ascunde în spatele deciziei PSD de a renunța la negocierile pentru formarea guvernului

Ion Albu își împlinește acum, la pensie, visul dintotdeauna: să facă măști populare moldovenești. În tinerețe, a lucrat ca mecanic de utilaje grele și, când venea acasă de pe șantier, se închidea în baia de serviciu, unde își improvizase un atelier. Era spațiul prea mic și mizeria prea mare pentru un mic apartament din orașul Roman. Apoi, la pensie, s-a mutat în Timișești, satul natal, unde și-ar dori să poată face un muzeu care să vorbească, atunci când el n-o mai fi, despre rădăcinile noastre.

Meșterul popular a umblat cu măștile lui fioroase prin Polonia, Franța, Germania și SUA, unde la diferite festivaluri a etalat obiceiurile românești. „Știți ce au zis francezii?! «Voi ce aveți, păstrați. Noi ce am avut, am distrus. Și dacă avem un festival, noi trebuie să facem costumul pe loc, să improvizăm ca să pară ceva de el. Dar autentic nu mai este. Păstrați ce aveți!»”

Și o mască râde nemiloasă dintr-o gură cusută din material roșu, parcă zicând că numai oamenii, generație după generație, pot păstra tradiția vie. Numai dacă vor și dacă simt românește, așa, ca Ion Albu din Timișești.

Citește și: Doina Cornea, gest de curaj extrem în vremea lui Nicolae Ceaușescu. A spus adevărul într-o scrisoare trimisă într-o păpușă

Urmărește-ne pe Google News