“Toate modelele sunt greșite”, zice un aforism folosit de statisticieni, “dar unele sunt utile”. Am văzut, de când a început pandemia, că au fost făcute mai multe prognoze bazate pe modele, unele adeverindu-se, iar altele dovedindu-se destul de departe de realitate.
Dar scopul acestor modele nu este să prezică viitorul, ci să ne arate ce s-ar putea întâmpla în diferite conjuncturi.
Nici un model nu poate fi perfect pentru că este până la urmă o aproximare a realității – dar urmând modelele, ne putem pregăti mai bine pentru ce ar putea urma.
Studiul discutat aici, citat de Reuters, este tot un model, iar acest model sugerează că, dacă vrem să evităm o perioadă prelungită de carantină, măștile de față sunt absolut necesare.
În momentul de față, în care numărul de cazuri e în creștere în România, studiul ar putea fi foarte important.
Cu măștile de față folosite pe scară largă, măsurile de distanțare socială și ceva carantină, putem avea o cale acceptabilă de a gestiona pandemia și de a ține economia deschisă până avem un vaccin. Analiza noastră recomandă folosirea imediată și universală a măștilor de față
Richard Stutt, autor al studiului și profesor la Cambridge:
Menținerea R0 < 1
Pentru a ține cursul bolii sub control, trebuie să ne asigurăm că infamul număr R0 e ținut sub 1. R0, sau numărul de reproducere, indică progresia unei boli infecțioase.
Când R0 este egal cu 1, fiecare om care ia virusul îl dă mai departe la fix o singură altă persoană. În acest scenariu, numărul de cazuri rămâne mereu constant.
Când R0=2, fiecare bolnav dă virusul la 2 oameni și numărul infecțiilor crește exponențial. Chiar și un R0 de 1,2 poate crește numărul de cazuri foarte repede.
Studiul a modelat cum afectează diferite măsuri de protecție transmisia COVID-19. Spre deosebire de alte studii, acest model include și efectele cauzate de purtarea necorespunzătoare a măștilor. Spre exemplu, atunci când purtăm o mască și o atingem în mod repetat, ne putem crește riscul de infecție.
Arătăm că, dacă toată lumea ar purta măști mereu în public, R0 poate fi ținut sub 1, virusul se transmite mult mai puțin, iar valurile secundare și terțiare sunt aplatizate.
Richard Stutt, autor al studiului și profesor la Cambridge:
Desigur, e practic imposibil ca toată lumea să poarte măști mereu – și pe deasupra, măștile nu sunt perfect eficiente. Dar chiar și dacă măștile sunt doar 75% eficiente, și doar 75% din oameni le poartă, tot pot limita transmiterea bolii.
Cercetătorii concluzionează că, fără măști, doar distanțarea socială și carantina nu sunt suficiente pentru a aplatiza următoarele valuri de infecții. Aici ne ajută acest tip de modele. Chiar dacă nu se pliază perfect realității, ele ne pot ajuta să luăm decizii mai bune în scenarii realiste.
Purtatul măștilor de față este, în primul rând, un gest altruist
Unul dintre motivele pentru care organizațiile de sănătate au ezitat să recomande purtatul măștilor în prima fază a pandemiei a fost că, purtate necorespunzător, aceste măști pot chiar crește riscul de infecție al oamenilor.
Atunci când ne aranjăm și ne atingem mereu masca, dacă o purtăm doar peste gură și nu peste nas, sau dacă o refolosim, ne putem crește propriul risc de infecție.
Prima concluzie e că ar trebui să fim atenți și grijulii când purtăm măști, pentru siguranța noastră.
Dar ce a arătat studiul este că, și purtate necorespunzător, măștile tot au un efect pozitiv – nu neapărat pentru purtător, dar pentru restul societății.
Conform noului model, chiar și dacă suntem atât de neatenți încât ne creștem propriul risc de 4 ori, efectul total este tot pozitiv. Riscul crescut adus de purtatul necorespunzător e compensat și depășit de scăderea riscului de a transmite virusul mai departe.
Scopul principal al măștilor este nu să protejeze purtătorul, ci să îi protejeze pe cei din jur. Eu port o mască pentru a te apăra pe tine, tu porți o mască pentru a mă apăra pe mine. Desigur, dacă suntem puțin atenți atunci când purtăm o mască, aceasta ne poate proteja și pe noi înșine.
Urmează o perioadă critică în evoluția acestei pandemii. Până acum, cu chiu, cu vai, România a reușit să țină virusul la un nivel relativ scăzut, dar asta nu ne garantează nimic pe viitor. Dacă vrem să trecem cu bine peste perioada care vine, e nevoie de eforturi de grup, la nivelul întregii societăți.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.