ComenteazăUnul dintre cei mai mici prematuri de la Maternitatea Polizu din București cântărește în jur de 500 de grame. Născut în iunie anul acesta, bebelușul cât palma stă într-un incubator acoperit cu o păturică colorată, cu o lampă cu fototerapie deasupra, într-un salon călduros. Toate măsurile luate sunt menite să-l țină în viață și să recreeze mediul din a cărei burtică a ieșit prea devreme.
E unul dintre miile de cazuri de prematuri cu care maternitatea se confruntă – dincolo de mămicile din București, Polizu e și opțiunea gravidelor cu risc, din cele 12 județe din sudul României.
În fiecare an, peste 5.000 de paciente primesc îngrijiri din partea echipei medicale a maternității, doctorii realizând de cele mai multe ori proceduri cu cele mai înalte grade de complexitate.
Parte din Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alessandrescu-Rusescu, Maternitatea Polizu are o istorie de aproape 100 de ani. Cu toate acestea, de peste 30 de ani nu a mai avut loc nicio modernizare.
Cunoscând nevoile maternității, Organizația Salvați Copiii a demarat o campanie de strângere de fonduri, „Cântec de leagăn pentru Polizu” pentru renovarea mai multor secții.
Eforturile de renovare a maternității au fost sprijinite și de Lidl România, încă de la începutul campaniei, printr-o donație de 1,2 milioane de euro pentru renovarea și dotarea Blocului Operator, a Secției de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) și cea de Obstetrică-Ginecologie IV, cât și dotarea cu echipamente a Secției de Neonatologie. Începute la finalul lui august, lucrările ar trebui finalizate în decembrie anul acesta.
Maternitatea care îngrijește cei mai mulți prematuri
Octaviana Cristea, 46 de ani, medic neonatolog și directoarea medicală interimară, povestește că există în continuare cazuri complexe cu care se confruntă specialiștii – cum ar fi însă cel mai mic prematur salvat, născut cu 460 de grame.
Conform Octavianei, în timp ce indicatorul de prematuritate pe țară este de 7%, la Polizu, în ultimii cinci ani, cazurile de prematuri au reprezentat între 11 și 16%.
Maternitatea este cunoscută ca o unitate cu adresabilitate foarte crescută a nou-născuților cu risc, a celor cu prematuritate extremă – asta însemnând sub 28 de săptămâni, cu greutate la naștere sub 1.000 de grame, cu patologie, constând în malformații, afecțiuni genetice, boli fetale generate de afecțiuni acute sau cronice ale mamei, precum diabetul sau bolile autoimune.
De asemenea, Polizu este și maternitatea care îngrijește cele mai multe gravide din București consumatoare de substanțe interzise, alături de nou-născuții care pot intra în sevraj după naștere, din cauză că nu mai primesc substanțele consumate de mamă.
Octaviana povestește că în ultimii ani a avut loc o modernizare a blocului operator și a terapiei intensive de adulți, însă această nouă renovare va aduce schimbări semnificative care vor influența atât îngrijirea pacienților, cât și modul de lucru al personalului medical.
Conform planului, după renovare se vor obține spații mai ergonomice, cu zone pentru tratament, monitorizare și un mediu mai confortabil pentru pacienți și personal, materiale moderne, antibacteriene, ușor de curățat și un sistem de ventilație, contribuind împreună la scăderea riscului de infecții nosocomiale.
„Cu ajutorul enorm al Organizației Salvați Copiii și al tuturor celor implicați, sperăm să reușim să vedem acest vis îndeplinit de a moderniza terapia intensivă și blocul operator”, spune directoarea. „Este extrem de important pentru toate pacientele din Polizu”.
Pe numele său oficial Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alessandrescu-Rusescu, Polizu este o unitate de referință în domeniul sănătății mamei și copilului, cu o istorie bogată. De-a lungul timpului, s-a dovedit a fi unul dintre pilonii inovativi ai neonatologiei din România, specialitatea medicală dedicată studiului nou-născutului până în a 28-a zi de viață.
Întorcându-ne către origini, povestea Institutului și a Maternității Polizu, a început acum aproape 100 de ani, în 1930, pe când în strada Polizu s-a construit un spital de chirurgie modern și bine dotat pentru acea perioadă.
Acesta a fost construit după indicațiile unui celebrului chirurg Traian Nasta, care a condus serviciul de chirurgie până în anul 1943.
Din 1945, spitalul de chirurgie devine maternitate: în prima clădire a spitalului existau săli de operație la etajul unu, săli de naștere la etajul doi și saloane de obstetrică la cel de-al treilea etaj.
Primul serviciu de anestezie pentru femei
În 1946, după cel de-Al Doilea Război Mondial, într-o perioadă în care populația infantilă suferea de boli precum tuberculoză, distrofie sau rahitism, iar mortalitatea infantilă era crescută, renumitul pediatru Alfred Rusescu a creat Institutul pentru Ocrotirea Mamei și Copilului – IOMC, prescurtare folosită și astăzi.
În 1952 are loc o nouă premieră: Polizu devine departament de obstetrică-ginecologie în cadrul IOMC-ului.
În 1954 se ridică o nouă clădire modernă, bine dotată, care în acea vreme purta denumirea de „Maternitatea Ana Pauker”, iar în 1956, Dan Alessandrescu, șef de secție al Spitalului Polizu a fost numit director al Centrului de Cercetări Științifice Obstetrică-Ginecologie.
Una dintre primele inovații de la Polizu s-a datorat profesorului Alessandrescu, care a înființat în 1959 primul serviciu de anestezie pentru femei din România, iar în 1961, cel de terapie pentru nou-născuți.
Astfel, prin eforturile profesorului Alessandrescu, Polizu s-a transformat într-o maternitate modernă, cu direcții noi, precum perinatologia, imunologia, genetica, oncologia și terapia malformativă genitală.
„Leagănul școlii de neonatologie”
Un alt moment important a fost între 1968-1969, când la Spitalul Polizu au avut loc primele intervenții oncologice într-un spital de obstetrică-ginecologie din România.
Făcând un salt în timp, alături de perfecționarea direcțiilor inițiate de profesorul Alessandrescu în asistența neonatală, anestezie ginecologică, operații laparoscopice și investigații mai speciale precum histeroscopia, Polizu este cunoscut în istoria medicinei românești ca fiind „leagănul școlii de neonatologie”, în anii ‘70, luând naștere neonatologia.
În 1990, sub coordonarea Ministerului Sănătății, a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a UNICEF și a guvernului elvețian, s-au organizat programe de instruire în neonatologie pentru medici și asistente, prin care s-a implementat specialitatea de neonatologie în întreaga țară.
Tot 1990 este anul în care numele IOMC-ului este completat cu cel al profesorului care a creat o adevărată școală de pediatrie și anume Alfred Rusescu (creatorul Institutului în 1946).
De asemenea, în cadrul maternității a existat prima Secție Clinică Universitară de Neonatologie din România, condusă de profesorul Octavian Rusu, printre primii neonatologi care a publicat cărți și scrisori metodologice de perinatologie și de neonatologie.
Împreună cu alți medici, a introdus în reanimarea neonatală ventilația manuală cu balon și mască, ventilația de scurtă durată, denudarea vaselor ombilicale și exsanguinotransfuzia – procesul de schimbarea sângelui a unui nou-născut în anumite boli.
După anii ‘90, prof. conf. dr. Silvia Stoicescu a devenit șefă de secție și a condus un mandat de aproape 35 de ani, contribuind la dezvoltarea neonatologiei din România, povestește Octaviana.
„Am avut parte întotdeauna de tot ceea ce a însemnat nou în neonatologie. Doamna profesor Stoicescu, de fiecare dată când apărea ceva nou undeva, dorea să implementeze și la noi în institut”.
În 2016, sub conducerea domnului profesor Nicolae Suciu (mentorat de profesorul Alessandrescu), Institutul și-a schimbat denumirea din IOMC, în ceea ce cunoaștem astăzi drept Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului Alessandrescu-Rusescu.
De asemenea, în secția de neonatologie s-a organizat primul compartiment de terapie intensivă neonatologică din țară, sistemul Rooming-in în 2022, condus de doamna conferențiar Daniela Oana Toader, managerului spitalului, concept prin care, după naștere, mama este cazată în aceeași rezervă cu copilul.
Nașteri la stat versus la privat
Vizavi de prejudecata pacienților în ceea ce privește îngrijirile medicale la stat versus la privat, directoarea Cristea spune că mamele își doresc foarte mult să aibă condiții foarte bune de spitalizare.
„Și aici nu mă refer doar la curățenie”, completează medicul, „dar pentru ele contează foarte mult aspectul locului în care sunt internate”.
„Dar nu sunt foarte multe persoane de acest gen și de foarte multe ori mi se spune «am vrut să nasc la privat, dar până la urmă am ajuns aici și mă bucur foarte mult că a dat Dumnezeu să ajung la voi»”.
De asemenea, există cazuri în care copiii născuți în maternități private au probleme după naștere, iar părinții sunt nevoiți să rămână în maternitatea privată mai mult timp pentru îngrijiri. Serviciile fiind mai costisitoare, mulți dintre ei nu dispun de resursele necesare și ajung la o maternitate de stat.
Conștientă de implicațiile psihologice asupra părinților și familiilor în care se nasc copii prematuri sau cu diferite afecțiuni, dr. Cristea își dorește ca, pe viitor, maternitatea să poată asigura servicii de consiliere terapeutică. Cu atât mai mult cu cât complicațiile pot apărea și în timpul nașterii, chiar dacă sarcina a decurs în parametrii normali până la termen.
„E foarte greu pentru părinți să înțeleagă; acum au văzut copilul echilibrat, peste o oră se întâmplă ceva. Mai ales de la început, când complicațiile prematurității își pun amprenta cel mai mult, este o perioadă extrem de grea pentru părinți și de aceea ne dorim foarte mult să reușim să avem cât mai curând posibil și psihologi”.
Acest material este susținut de Lidl România, care sprijină eforturile de renovare a Maternității Polizu în cadrul campaniei de strângere de fonduri lansată de Organizația Salvați Copiii. Dacă îți dorești să sprijini și tu șansa la viața a nou-născuților prematuri, donează online sau trimite un SMS cu textul SALVEZ la 8844 pentru a contribui la renovarea Maternității Polizu.