Copacii devin negri, cenușii, fără coroane sau crengi. Se mișcă în bătaia vântului și spun povești. Povești de groază.
Și-apoi mirosul. O combinație ciudată între lemn ars și rugină. Limbile de foc au mistuit tot. Au topit și metalele care le-au ieșit în cale.
E o linişte care te sperie. Ca liniștea celeilalte lumi.
O bătrână se uita fix la o viță de vie arsă. Printre cioturi negre și struguri carbonizați au mai rămas câteva frunze verzi. Se agață cu privirea de ele. În căutarea speranței? A puterii de a se gândi la o următoare primăvară?
Doi localnici sunt bucuroși că au avut casa construită din material solid și că au supravieţuit. La nici doi pași distanță, o altă familie pune laolaltă câteva scaune arse și alte nimicuri de prin gospodăria mistuită de flăcări. Nu a mai rămas nimic din ea.
Drumul spre plajă e presărat cu amintirea groazei. A spaimei și-a disperării oamenilor care fugeau către mare ca să se salveze. Mulți nu au reușit. Au rămas blocați în trafic pe străduțele înguste.
Am văzut și ”taverna morții”. Un bărbat din sat spune că trece pe acolo cu ochii închiși. 26 de oameni au fost găsiți arși în interior. Au fost înconjurați de un inel de foc și nu au mai avut scăpare.
Cum au supravieţuit Iordanis și Elefteria Papadopoulos
În mijlocul satului, o casă albă pare că sfidează peisajul apocaliptic. E casa lui Iordanis și-a Elefteriei Papadopoulos. Totul în jur e făcut scrum, plante, anexe, mașini. Dar ei au supraviețuit.
”Era ora patru. Am văzut un nor negru-roșiatic deasupra casei. Mi s-a părut puțin ciudat, dar nu i-am dat importanță. Apoi, a început să bată vântul ca niciodată. Bătea dinspre vest. Aici, la noi, vântul bate mereu din nord. Abia puteam să mai țin pe picioare. Apoi, am simțit căldura și am fugit în casă. În zece minute flăcările ne-au înconjurat”, spune cu o voce tremurândă doamna Elefteria, o grecoaică trecută de 65 de ani.
Nu era singură. Soțul său, Iordanis, a luat decizia de a rămâne în casă. El crede că asta le-a salvat viața. Fiica lor suna insistent și le cerea să plece din zonă, după ce informațiile despre incendiile au ajuns la televizor. Geamurile casei s-au spart, mașinile din fața porții s-au făcut scrum. Ei au scăpat. Vecinii lor nu. Au murit câteva străzi mai jos, blocați în trafic.
Domnul Iordanis îmi arată o bucată topită din mașina lui. Atât de puternice au fost flăcările. Un iad.
Au pierdut totul
Domnul Panaiotis stă și se uită în gol în fața unei fundații și a unei plantații de măslini ajunsă la maturitate. Era investiția lui de la Mati. Casa a dispărut în incendiu. Era din lemn. ”Știi cum a fost? A fost de parcă cineva a vrut să ardă totul cu foc și vânt. Sunt foarte trist pentru vecinii care și-au pierdut viața, pentru copiii mici care au pierit”, spune bărbatul. Dar ține capul sus.
Nu departe de casa lui e o alee care duce spre plajă, spre mare.
Mati este locul în care bogații Atenei își petrec vacanţele. Locul nici nu mai poate fi privit acum. Cel puțin nu taverna de pe stâncă, cândva celebră. Acolo au murit zeci de oameni. Au rămas blocați, iar focul a trecut peste ei ca un tăvălug.
Se lasă seara și marea e liniștită. Dar valurile care se izbesc cadențat de țărm nu te lasă să uiți tragedia. Pentru că aduc la mal, cu fiecare nouă mișcare, lucruri ale oamenilor care au sărit în apă pentru a se salva. Unii au pierit, alții au supraviețuit. Lucrurile lor se-amestecă și aștern pe uscat poveşti ce nu vor mai fi spune, probabil, niciodată.
Mati. 79 de morți, peste 180 de răniți și zeci de dispăruți.
Mati. O casă albă și-o bătrână care privește fix o frunză rămasă verde în via mistuită de flăcări.
Dragoș Sasu, reporter special Libertatea, transmite în următoarele zile din mijlocul dezastrului. Va merge în zonele afectate, va sta de vorbă cu oamenii care au văzut moartea cu ochii și va relata de la fața locului. Pe Libertatea veți găsi informații la prima mână despre tragedia grecească, tragedie ce a șocat întreaga lume.
Cel puțin 80 de morți, aproape 200 de răniți și 100 de dispăruți – acestea sunt numerele care definesc catastrofa care s-a abătut asupra Greciei. Un asemenea dezastru nu poate fi însă rezumat doar la câteva numere, iar primele mărturii de acolo sunt de-a dreptul înfiorătoare. Localnicii au comparat incendiile cu unul de proporții biblice. Zeci de oameni găsiți morți, îmbrățișați, pe marginea unei stânci, oameni în marea care a devenit prea fierbinte.