Mecanismul care ar trebui să-i ajute pe muncitorii străini rămași fără job în România a ajuns la 100 de oameni din 20.000

Într-o zi caniculară din iunie, *Ahmed s-a urcat în remorca unui tir, care-i promitea lui și celorlalți 75 de străini din jurul său, un drum doar dus spre Occident. Venea din Bangladesh, una dintre cele mai sărmane țări ale lumii, unde familia și-a vândut pământurile pentru a plăti cei 6.500 de euro ceruți de o agenție de recrutare pentru un job în România.

„Eram foarte frustrat și anxios că nu reușeam să-mi găsesc de muncă, că nu aveam acte, că vor veni polițiștii să mă deporteze. Așa că, până la urmă, am ales să trec granița. Am vrut să stau în România, dar a trebuit să fac asta pentru siguranța mea”, și-a justificat tânărul bengal decizia de a trece ilegal granița spre Occident.

Libertatea a prezentat pe larg cazul lui și a celorlalți muncitori bengalezi de la abatorul Agrisol din Boldești-Scăeni, județul Prahova.

Alegerea de a-și pune viața în mâna traficanților de migranți e una personală. Însă de multe ori nu au de ales ca să scape de sărăcie. Povestea lui *Ahmed e și despre toate mecanismele statului de sprijinire a muncitorilor străini rămași fără job. Acestea nu au funcționat în cazul său și a celorlalți 37 de bengalezi demisionari de la Agrisol.

Protocol pentru a facilita reangajarea muncitorilor străini

Recomandări

De ce Tudor Duma zis „Maru”, dealerul de droguri al lui Vlad Pascu, a fost pedepsit cu indulgență de instanța de fond: „A vândut doar canabis, o substanță care nu e greu de procurat”

Unul dintre cele mai important este protocolul de cooperare, semnat în iulie 2020, între Inspectoratul General de Imigrări (IGI) și Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM). Obiectul este sprijinirea muncitorilor străini rămași fără contract pentru a se reangaja în România.

Protocolul are un singur scop: să ușureze reangajarea muncitorilor străini care, indiferent din ce motiv, rămân fără job în țara noastră.

Găsirea unui noi loc de muncă e oricum un proces complicat de birocrație. În plus, un străin dintr-o țară non-UE are drept de ședere doar încă 90 de zile după încheierea unui contract. În acest timp, trebuie să-și găsească un nou angajator, care să accepte să-l susțină financiar cele 30 de zile cât durează eliberarea unui nou aviz de muncă la IGI.

Prima piedică: obținerea consimțământului explicit

Un alt impediment este legat de limbă, căci sunt puțini care se descurcă în limba română ori chiar în engleză. Cunoașterea unei limbi de circulație internațională ar trebui verificată de agenții de imigrări înainte ca muncitorii să ajungă în România, dar cazurile documentate în ultimii ani se Libertatea arată că verificarea nu are loc.

De multe ori, acești oameni se îndatorează pe ani pentru a plăti comisioanele cerute în schimbul unui job. Ca să vină în ajutorul muncitorilor străini, structurile teritoriale de imigrări se angajează prin protocol să întocmească săptămânal situația nominală a celor rămași fără contract. Apoi o transmit către agențiile județene de ocupare a forței de muncă.

Recomandări

Fabrică de pașapoarte românești falsificate, descoperită la Kiev. Cât costa documentul fictiv

Obținerea consimțământului explicit e prima piedică. Ea implică faptul că muncitorii străini trebuie să ajungă fizic la unul dintre birourile județene de imigrări.

Cei 38 de bengalezi n-au ajuns niciodată. Motivul invocat de ei? În cele două luni petrecute la abator nu li s-a permit să părăsească curtea angajatorului, nici măcar pentru a merge să-și depună actele pentru obținerea permisului de ședere în România.

20.000 de contracte ale unor cetățeni străini, expirate într-un an

Caz cu caz, așa s-a ajuns ca în perioada iulie 2020 – iulie 2021, IGI să transmită către AJOFM-uri datele a doar 140 de străini ale căror contracte de muncă au expirat, potrivit datelor transmise de instituție la solicitarea Libertatea.

Acest număr nu e unul cu care sunt de acord cele două autorități ale României instituții implicate în protocol.

Potrivit unui răspuns transmis ziarului de către a doua entitate implicată, Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, în aceeași perioadă au fost transmise de către agenții de imigrări datele a 101 muncitori străini rămași fără contract de muncă.

Recomandări

De ce au votat tinerii un extremist. Diana Filimon, cofondatoare Gen, știri: „Călin Georgescu e un epigon, nimic altceva. Copiază modele care au funcționat. Este doar accidental un lider”

Agenția explică faptul că o parte dintre cei 101 de muncitori străini nu au putut să fie contactați, „în unele cazuri datele de contact oferite de cetățenii străini fiind eronate”, fie nu s-au mai prezentat niciodată la AJOFM-uri.

Circa 100 de oameni care au beneficiat, reprezintă un randament al mecanismului de ajutor de 0,5%. Asta dacă luăm în considerare că în aceeași perioadă au încetat undeva la 20.000 de contracte de muncă ale unor cetățeni din afara UE, așa cum informează Inspecția Muncii. Nu există însă date cu privire la câți dintre cei 20.000 aveau în continuare drept de ședere legală în România.

* Numele a fost schimbat pentru a proteja identitatea muncitorului străin. 

Foto: INQUAM_Photos_George_Calin

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro