”Primul pas în tratarea toxiinfecţiilor alimentare constă în hidratarea corespunzătoare. Acest lucru este necesar fiindcă organismul pierde apă şi minerale odată cu scunele diareice ori cu vărsăturile. Se administrează săruri de reechilibrare hidroelectrolitică şi acidobazică, care se pot procura din farmacii şi care conţin clorură de sodiu, clorură de potasiu, bicarbonat de sodiu şi glucoză pentru a compensa pierderile organismului”, a adăugat profesorul dr. Emanoil Ceauşu.
În general, oamenii se tem să consume lichide atunci când au probleme diareice sau vărsături, dar este important de știut că deshidratarea netratată poate da complicații, unele chiar letale.
”Printre manifestările toxiinfecțiilor alimentare, boli a căror frecvență crește vara se numără:dureri abdominale, scaune lichide, stare de slăbiciune, greață. Boala diareică acută este o problemă pe cât de frecventă pe atât de supărătoare. Însă, în cazul copiilor, vârtnicilor, persoanelor cu boli cronice, cel mai mare risc îl reprezintă deshidratarea cauzată de diaree. De aceea, este important să putem trata rapid și eficient simptomele bolii diareice”, a continuat profesorul Ceaușu.
În bolile diareice apare un dezechilibru între absorbția și secreția de apă.
” De fapt, diareea reprezintă un dezechilibru între absorbția și secreția de apă. Din cauza unor factori care agresează și inflamează mucoasa intestinală, echilibrul dintre absorbție și secreție se poate distruge și astfel apare diareea. Printre factorii pricipali care produc boala diareică se numără: infecțiile virale, date de mai multe tipuri de virusuri, precum rotavirus, norovirus, adenovirus, citomegalovirus, virusuri hepatitice, dar și infecții bacteriene, cauzate de bacterii, respectiv: Salmonella, Escherichia coli, Shigella, Campylobacter ș.a”, a continuat profesorul.
Deshidratarea se manifestă prin uscăciunea gurii și a pielii, senzație de slăbiciune
Din cauza numărului crescut de scaune moi sau apoase, organismul pierde o cantitate importantă de apă și săruri minerale. Dacă aceste pierderi nu sunt compensate, se poate ajunge la deshidratare. Deshidratarea se manifestă prin uscăciunea gurii și a pielii, reducerea cantității de urină, care devine închisă la culoare, iritabilitate, crampe musculare, scădere în greutate, senzație de slăbiciune.
Pentru a preveni deshidratarea, medicii recomandă consumul abundent de lichide bogate în minerale: ceaiuri (mentă, afine), apă plată ușor îndulcită cu glucoză, supă limpede de legume, apă în care s-a fiert orez. Soluțiile de rehidratare orală (SRO) sunt indicate mai ales sugarilor și copiilor. În cazul acestora, dacă pierderea în greutate prin deshidratare depășește 5% din masa corporală, se recomandă prezentarea la medic.
Lipsa severă de apă din corp pune viaţa în pericol, creşte ritmul cardiac şi tensiunea arterială
Deshidratarea severă creşte ritmul cardiac şi tensiunea arterială şi duce la confuzie, halucinaţii şi chiar la pierderea cunoştinţei. Copiii sunt mai expuși la deshidratare, vara.
Când pierdem prea multă apă metabolismul devine lent și toate celulele au de suferit. Lichidele joacă un rol extrem de important în procesele metabolice, iar în absenţa lor, toate procesele biochimice şi energetice sunt încetinite, a adăugat medicul, specialist în boli infecțioase și tropicale.
Ultimul raport anunal al Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibie din septembrie 2017, arată că în perioda iunie-octombrie 2016 (săptămânile 22-43), au fost raportate un număr de 38.269 cazuri internate de boală diareica acută(BDA). Cel mai mare număr total de cazuri (3.589 cazuri) din acel sezon s-a înregistrat în săptămâna 27 a anului.
Ca și în ceilalți ani, cele mai multe cazuri internate cu BDA au fost la grupele de vârstă 1- 4 ani și 15-64 de ani.
Astfel, la grupa 1-4 ani rata internărilor a fost de 26%, la grupa 15-64 ani de 23%, iar la grupele: sub un an și 5-9 ani, a fost de 15 %.
Vezi și: 10 alimente pe care să le consumi când ești deshidratat