ComenteazăLa sărbătorile de iarnă, de la Crăciun și până la Sfântul Ioan, este prea multă cantitate, este prea multă bucurie doar a îmbuibării
Pentru medicul Simona Tivadar, o luptătoare cu ”vânzătorii de pseudoștiință”, cei care ”speculează emoțiile, frica de boală, frica de moarte”, sărbătorile de iarnă, de la Crăciun și până la Sfântul Ioan, sunt de suflet, și nu de îmbuibare.
”Să fie mai mult sărbători de suflet, decât sărbători de mâncare, de îmbuibare, mâncare multă cumpărată de la supermarket, ci de mâncare puțină și bună. Eu, eventual, mi-aș cumpăra ceva ce nu îmi permit să-mi cumpăr tot timpul anului și mi-aș cinsti masa de Crăciun sau masa de Anul Nou, sau pe Sfântul Vasile , sau pe Sfântul Ioan cu ceva ieșit din comun, cu ceva bunătăți, pe care altfel, să zicem, le consider foarte scumpe și nu le cumpăr”, spune Simona Tivadar.
Medicul ne sfătuiește să nu mai facem la sărbători alegeri legate de cantitate, să nu ne mai preocupe doar bucuria îmbuibării, după care sigur nu ne simțim bine și mai ajungem și pe la camera de gardă a vreunui spital.
Sărbătorile nu sunt de mall, de unghii și rochii frumoase, de coafură minunată, ci momentul de lux în care se adună familia
Simona Tivadar spune că ar trebui să ne întoarcem la tradiție, să trăim bucuria sărbătorii, bucuia momentului în care ne odihnim, în care suntem departe de toate preocupările și stăm cu familia.
”Sărbătorile nu sunt de mall, nu sunt de unghii frumoase, de ce rochie frumoasă mi-am făcut, ce coafură minunată am făcut special pentru ziua aceea. Sărbătorile sunt momentul acela de lux în care se adună toată familia. Eu așa văd sărbătorile, pentru că acum, să mâncam toți la masă este un lux. Erau vremuri în care timpul nu se măsura cu orele de serviciu, cu orele de stat în trafic, cu orele de stat la televizor, ci se măsura în funcție de perioadele de sărbători. Asta era măsura. Sărbătoarea era măsura timpului. Duminica era o măsură a timpului. Sărbătoarea, că-i de Crăciun, că era de orice altceva, era o măsură a timpului. Atunci sigur că trebuie să ne întoarcem la toată tradiția, să trăim bucuria sărbătorii, bucuia momentului în care ne odihnim, în care suntem departe de toate preocupările, în care suntem cu ai noștri, în care nu ne amestecăm cu toată lumea. Este un răgaz să te iubești cu cel de lângă tine așa văd eu sărbătoarea. Pentru noi, asta este sărbătoarea”, adaugă specialistul în nutriție.
În vremea bunicilor noștri, era mai mult respect pentru fiecare bucățică de mâncare, nu se mânca niciodată mult
”Nu am văzut la bunicii, cu care am cele mai dragi amintiri ale vieții mele, atâta abundență. Era muncă multă, se făcea curățenie, inclusiv se zugrăvea casa. Știți, era mai mult respect pentru sărbători. Cchiar și porcul se tăia cu respect. Pentru că era un respect față de mâncarea aia, era respect pentru fiecare bucățică de mâncare. Nu se mânca niciodată mult la masă. La bunicul, rămânea ceva în farfurie, indiferent ce bunătate avea”, mai spune Simona Tivadar.
Medicul ne sfătuiește să mâncăm pe rând bunătățile de sărbători
De sărbători, când orice familie pregătește multe feluri de mâncare, mai întâi să gustăm caltaboș, tobă, cârnăciori, piftie și niște murături, ca să digerăm mai ușor. Apoi, peste câteva ore, să mâncăm sarmale și ciorbă acrită cu zeamă de varză.
”Eu, iarna, sunt fana ciorbelor acrite cu zeamă de varză. Sunt fan ciorba de călbaș, este o ciorbă cu păsat care se mănâncă o singură dată în an, de Anul Nou. Există un singur călbaș, se face un singur călbaș dintr-un porc. Părinții mei fac greu rost de unul, așa că eu nu vreau să amestec această bunătate cu nimic. Nu vreau să-l mănânc la grămadă cu altceva. Vreau să savurez felul acela de mâncare. Apoi, când mi se face foame, mănânc sarmale sau altă bunătate.
Cel mai frumos mod de a începe zilele de sărbători este cu cozonac mâncat cu lapte sau cu cafea cu lapte. ”Eu sunt adepta cozonacului de dimineață. Să începi zilele de sărbătoare cu o cană cu lapte sau cafea cu lapte și cozonac este cel mai frumos mod de a începe zilele de sărbători. Când se termină cozonacul, gata. Nu trebuie să ajungă acel cozonac din 24 decembrie până în 10 ianuarie”, explică medicul.
Descoperirea internetului a detronat vrăjitoarele și ghicitoarele tradiționale, favorizând răspândirea pseudoștiinței într-un ritm fără precedent
Simona Tivadar a scris o carte de pamflete medicale intitulată ”Medicină, nutriție și bună dipoziție”, care s-a epuizat rapid de pe rafturile librăriilor. Vorbind depre moda de a da crezare tuturor rețetelor, Simona Tivadar spune: ”Întreabă de 10 ori, gândește-te bine și abia apoi decide în mâinile cui îți pui viața și sănătatea. Alege înțelept între bolta înstelată și sârma ghimpată. Descoperirea internetului a detronat vrăjitoarele și ghicitoarele tradiționale, favorizând răspândirea pseudoștiinței într-un ritm fără precedent, deși rezultatele ei sunt imposibil de reprodus în condiții de experiment supravegheat, bazându-se pe specularea emoțiilor, a fricii de boală și de moarte și pe celebrul efect placebo, care poate justifica 40% din eficacitatea unui tratament”.
Detoxul, biorezonanța sunt înșelătorii flagrante. Antivaccinismul și veganismul, mai ales la copii, sunt extrem de periculoase
Medicul Simona Tivadar spune că unele proceduri sunt inofensive, cum ar fi apifitoterapia, homeopatia și reiki, dar altele sunt ”înșelătorii flagrante”, ca de exemplu ”detoxul, analizele făcute cu computerul cuantic, biorezonanța”.
”Altele sunt extrem de periculoase: Noua Medicină Germanică, antivaccinismul, veganismul, în special la copii. Cu riscul de a mă repeta, vă rog, alegeți înțelep și informat ce cale doriți să urmați atunci când vă descoperiți o afecțiune, pentru că uneori drumul este fără întoarcere”, ne sfătuiește medicul Simona Tivadar.
Citeşte şi:
REPORTAJ / Crăciunul în Banat, locul multiculturalității prin excelență din România | FOTO/VIDEO