Florentina Istrate este medic veterinar în Giurgiu și de ani buni participă, împreună cu Poliția și Jandarmeria, la urgențe care implică animale.
Ultima experiență trăită a fost una cumplită. În localitatea Prundu din Giurgiu, o femeie de 77 de ani a fost sfâșiată de câinele fiului ei din rasa Amstaff.
“Cum să ia un polițist un câine agresiv cu mâna?”
Când a ajuns la casa femeii, poliția, jandarmeria și ambulanța stăteau la poartă fiindcă nu puteau intra în curtea unde era câinele agresiv. Situația se repetă aproape mereu când e vorba de animale periculoase.
“Și ieri am avut un apel care se referea la câini agresivi, iar săptămâna trecută am avut în comuna Clejani un Rottweiler care a mutilat un copil. Și pentru că nu există echipă operativă care să intervină în cazurile astea, autoritățile sunt blocate. Adică stau și se uită. Cum să ia un câine agresiv un polițist cu mâna? Îți trebuie seringă, mască, tranchilizante”, explică medicul care militează pentru înființarea unei poliții a animalelor.
După ce câinele Amstaff din Prundu a fost tranchilizat, medicii veterinari l-au scanat pentru identificarea microcipului și au constatat că animalul, deși dintr-o rasă agresivă, nu era înregistrat, așa cum prevede legea.
De altfel, nu doar rasele agresive trebuie să fie înregistrate, ci orice animal dintr-o gospodărie. Foarte puțini știu acest lucru, însă.
“Din datele obținute până acum, vă mărturiresc că doar 10% sunt deja microcipați sau înregistrați, restul de 90% nu respectă legea. Și mai puțin de 5% din animalele din curți, care sunt principala sursă de animale fără stăpân, sunt sterilizate. Din acest motiv avem animalele pe străzi, chinuite și bătute”, mai spune medicul veterinar.
“Este nevoie de Poliția veterinară”
Medicul a inițiat un program în Valul lui Traian, Constanța, împreună cu autoritățile locale, și practic merg din casă în casă pentru înregistrarea și sterilizarea animalelor. “Știți când nu vom mai avea câini fără stăpân în România? Când vom avea câini cu stăpân”, spune, pe un ton amar, Florentina Istrate.
Medicul are în Uzunu, Giurgiu, un spital și o ambulanță veterinare și participă cu autoritățile la intervenții în mod gratuit. Multe dintre intervenții sunt precum cea din Prundu, în care oameni fără nicio pregătire în lucrul cu animale agresive își iau și înmulțesc câini periculoși.
Nici animalul nu are nicio vină pentru că în momentul în care îți iei un câine agresiv, din punctul meu de vedere, ar trebui să promovezi și un examen psihologic. E ca și cum ai avea o armă. Sunt foarte mulți tineri teribiliști pentru care un câine din rasa agresivă înseamnă putere. Dacă nu știi să te comporți cu această rasă, se întâmplă nenorociri
Florentina Istrate, medic veterinar
Pentru medicul din Giurgiu, ”destinația finală” este înființarea Poliției veterinare și încearcă să convingă autoritățile că e nevoie de așa ceva: “Știți care e destinația mea finală? De Ziua Națională a României, când defilează toate autoritățile statului, să defileze și Poliția veterinară. Și când o să văd asta la televizor, înseamnă că am reușit!”.
Ce prevede legea în acest moment
Până la înființarea unei poliții veterinare sau a animalelor, despre care a vorbit recent și ministrul de Interne, Marcel Vela, deținerea câinilor agresivi este reglementată de o OUG transformată în lege de Parlament.
Legea face distincția între câinii periculoși, care grupează rasele Pit Bull, Boerbull, Bandog şi metişii lor, American Staffordshire Terrier (Amstaff), Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobănesc Caucazian, Cane Corso şi metişii lor și câinii agresivi, adică orice câine care, fără să fie provocat, muşcă sau atacă persoane ori animale domestice în locuri publice sau private.
În cazul ambelor categorii, stăpânii acestora trebuie să aibă minimum 18 ani, să aibă capacitate deplină de exerciţiu şi să nu fi fost condamnaţi pentru comiterea vreunei infracţiuni contra persoanei.
Posesorul animalului trebuie să depună o declarație pe propria răspundere la poliția de care aparține, care să includă datele de identificare ale animalului (tatuaj sau cip), dar și faptul că l-a vaccinat antirabic și că l-a sterilizat. În plus, trebuie să dețină o asigurare.
În caz contrar, amenzile variază între 2.000 și 5.000 de lei (pentru neînregistrare și necipare) și ajung până la 10.000 de lei (pentru nesterilizare).
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro