În contextul acestor provocări, lumea ştiinţifică medicală încearcă să găsească noi soluţii, pentru a diminua cât mai mult rata mortalităţii, a pune diagnostice și a găsi soluțiile de tratament cele mai bune pentru pacienţii cu accident vascular cerebral, traumatisme cranio-cerebrale, boala Parkinson și Alzheimer, dar și pentru bolile rare dintre care 20% au cauză neurologică.
17 milioane de cazuri noi de accident vascular cerebral anual
Potrivit statisticilor internaționale, la nivel mondial se înregistrează, anual, 17 milioane de cazuri noi de accident vascular cerebral (AVC).
Alți 10 milioane de oameni suferă traumatisme cranio-cerebrale, iar peste 300.000 de persoane sunt diagnosticate cu boala Parkinson.
De asemenea, 25 de milioane de oameni din întreaga lume au Alzheimer, iar numărul acestora este estimat să ajungă la 44 de milioane până în anul 2050.
La toate acestea se adaugă şi bolile rare, care cuprind între 5.000 şi 8.000 de maladii şi care afectează peste 3,5 milioane din populaţia lumii. Aproximativ 20% din totalul bolilor rare sunt de natură neurologică, au anunțat neurologii reuniți la Malaga – Spania, cu ocazia Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii, la care au participat peste 200 de personalităţi din mai multe țări, printre care SUA, Rusia, Germania, Israel, Polonia, Elveţia, Suedia, Austria, Italia, Spania şi România.
Tot mai mulți tineri fac accident vascular cerebral
Îngrijorător este faptul că tot mai multe dintre cazurile de AVC se înregistrează în rândul tinerilor, la cei cu vârste sub 40 de ani, inclusiv la cei de 18-20 de ani.
În aceste cazuri, factorii de risc sunt fie genetici, fie de la stresul cotidian amplificat, acesta din urmă trecând, în ultimii ani, de la cauză indirectă în producerea AVC, la cauză directă.
Specialiștii spun că, în contextul schimbărilor climatice și al modificării stilului de viață, riscul de AVC va crește direct proproțional, de aceea este importantă intervenția rapidă și recuperarea după accidentul vascular cerebral.
Prevalenţa AVC în România este de 0,1% pentru grupa de vârstă sub 40 ani și 1,8% pentru cei cu vârsta între 40 și 55 ani.
„Reabilitarea după accidentele vasculare cerebrale, traumatismele cranio-cerebrale sau vertebromedulare nu mai constă doar în terapie fizică. Acum există tipuri speciale de training, terapie asistată de roboţi, stimulare farmacologică şi nonfarmacologică a creierului, în combinaţie personalizată. În aceste cazuri se depăşeşte metoda paliativă, amplificându-se tot mai mult ideea de recuperare, ceea ce a condus în ultimii ani la dezvoltarea unor tehnici şi metode inovative”, a spus profesorul Dafin Mureșanu, preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii.
Traumatismele cranio-cerebrale fac anual peste 10 milioane de victime. În România, incidenţa este peste media europeană
În Europa, 1,6 milioane de pacienţi sunt internaţi cu diagnostic de traumatism cranio-cerebral, iar dintre aceştia, aproximativ 70.000 decedează.
Aproximativ 11,5 milioane de europeni prezintă o deficiență cauzată de un traumatism cerebral.
În România, incidenţa traumatismului cranio-cerebral este peste media europeană, cu 300 de cazuri la 100.000 de locuitori. În fiecare an se înregistrează peste 60.000 de cazuri noi.
Organizația Mondială a Sănătății preconizează că, până în 2020, accidentele rutiere, principala cauză a traumatismelor cerebrale, va fi al treilea mare contributor la povara globală a bolii și dizabilității, după afecțiunile cardiovasculare și depresie.
Debutul bolii Parkinson a coborât la vârsta de 40 de ani
Una dintre cele mai reprezentative afecţiuni neurologice degenerative înregistrate la nivel mondial, a doua ca frecvență după maladia Alzheimer, boala Parkinson afectează aproximativ 6,5 milioane de persoane în întreaga lume, dintre care 1,5 milioane de europeni, aproximativ 73.000 dintre ei fiind din România.
Potrivit estimărilor, numărul acestora s-ar putea dubla până în 2030, fapt alarmant atât pentru societatea civilă, cât şi pentru întreaga comunitate ştiinţifică medicală mondială din domeniul cercetării neurologice.
În ultimii ani, vârsta la care este depistată maladia a scăzut la 40-50 de ani. Unu din 20 de cazuri are debutul înainte de vârsta de 40 de ani. Bărbaţii sunt mai expuşi, statisticile arătând că prevalenţa bolii este de 1,5 bărbaţi la o femeie.
Cercetătorii atrag atenția însă că nu doar bolile neurologice vor crește odată cu încălzirea globală, dar și cazurile de suicid.