Peste 50, susțin inițiatorii unui proiect de lege care prevede reducerea cu cinci ani a vârstei de pensionare a medicilor și a asistentelor care fac gărzi.
„De măsura ieșirii la pensie mai devreme ar beneficia circa 10.000 de medici care efectuează gărzi și circa 30.000 de asistente medicale”, se arată în expunerea de motive.
În medie, un medic care face 4 gărzi pe lună va acumula de-a lungul vieții circa 2.000 de gărzi, corespondentul a 4.000 de zile lucrătoare, adică aproximativ 15 ani de muncă în plus, neluați în calcul, arată inițiatorii proiectului.
Ei susțin că propunerea legislativă aduce multe beneficii, între care scăderea riscului de deces în rândul medicilor care fac gărzi, prevenirea unor greșeli făcute involuntar în stabilirea diagnosticelor, dar și atragerea în sistemul de sănătate a tinerilor medici, ceea ce ar diminua exodul în alte țări.
Buzău se află pe harta neagră a județelor care au pierdut medici din cauza epuizării la locul de muncă.
Doctorul Anca Marinescu a murit, în mai 2017, la doar 52 de ani. A fost medic de familie în Scutelnici şi Padina și lucra și la Unitatea de Primire Urgențe a Spitalului Județean Buzău. Doctorul a murit acasă, la scurt timp după ce a plecat de la serviciu. Muncea extrem de mult și oboseala, cred colegii doctoriței, i-au grăbit sfârșitul. Avea opt gărzi pe lună la UPU și făcea naveta între dispensarele comunale din Vernești, Scutelnici și Padina.
„Gărzile sunt foarte grele”
Adrian Zoican (42 de ani) este unul dintre colegii medicului Anca Marinescu. Șef la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județen Buzău, Zoican spune că face până la 10 gărzi pe lună și că din cauza epuizării de multe ori are cefalee, vertij și oboseală cronică.
„Fac între 7 si 10 gărzi pe lună. Dacă e o prezentare la 2-3 minute vă dați seama cât e de solicitant. Gărzile sunt foarte grele, trebuie să fii atent. După fiecare gardă în funcție de complexitate si numărul de prezentări apare oboseala, care devine cronică în timp. Nopțile pierdute își lasă amprenta destul de vizibil asupra organismului”, spune Zoican.
Medicul consideră că trebuie făcute modificări în legislație așa încât cadrele medicale să intre la altă grupă de muncă, date fiind condițiile dificile și stresul în care lucrează, care le să permită ieșirea la pensie mai devreme, ca în cazul angajaților ISU.
„Fac gărzi din 2008. După un an de zile de gărzi nu ai cum să nu te resimți. Te duci la nuntă o noapte și esti obosit o săptămână, dar un medic după o noapte de gardă și apoi cu tura lui?”
„În 24 de ore, se pot prezenta până la 160 de pacienți”
Marius Androne este medic de familie, dar cu competențe în medicina de urgență. El spune că a ajuns să nu mai facă altceva în afară de a învăța, a merge la serviciu și a se odihni.
„Facem 8 – 10 gărzi pe lună, asta înseamnă minimum 12 ore o gardă, plus turele. Gărzile la UPU sunt solicitante, nu sunt medici suficienți. E foarte greu. În 24 de ore, se pot prezenta până la 160 de pacienți. Nu mă văd făcând gărzi și la 65 de ani. Dacă nu vin colegi noi, nu cred că ajung la 60 de ani în ritmul acesta”, spune Marius Androne.
Și liderii Sanitas cred că o lege care să permită medicilor cu gărzi să iasă la pensie mai devreme este mai mult decât binevenită.
„E o muncă extrem de solicitantă, ai o mare responsabilitate când ai o urgență. Sunt spitale care nu au acoperire cu gărzi toate zilele. Sunt secții întregi care nu beneficiază de suportul unui medic. Nici pacientul nu e bine!”, spune Cătălin Grosu, liderul Sanitas Vrancea.
Potrivit deputatului Cristinel Romanescu, unul dintre semnatarii proiectului, până acum, orele de gardă erau considerate ore suplimentare, și nu vechime în muncă.
„Unii medici ar putea strânge din orele de gardă 10 – 15 ani de activitate. Propunerea este ca, din acești ani, maximum 5 să fie recunoscuți ca vechime în muncă”, mai spune deputatul Romanescu.
Astfel, potrivit inițiatorilor proiectului, femeile ar putea ieși la pensie la 57 de ani, iar bărbații la 60 de ani, deci cu cinci ani mai devreme, dacă celor care fac gărzi li s-ar recunoaște aceste ore efectuate ca vechime în muncă, și nu ca ore suplimentare.
La începutul acestei luni, Carmen Vătafu, o asistentă medical din Zimnicea, a murit la cinci zile după ce a făcut un accident vascular cerebral în timpul gărzii, din cauza epuizării și a stresului. Femeia a murit cu o lună înainte de a împlini 43 de ani.
Citește și: