ComenteazăRead here the English version of the main story.
- Deși formal contractele erau de sponsorizare, în spatele lor se derula comerț cu prescripții medicale.
- Iar eficiența medicilor era controlată la sânge de către compania pharma, care calcula câtă mită per cutie dădea fiecărui doctor!
- Într-un comunicat făcut public ieri, KRKA nu neagă autenticitatea documentelor publicate de Libertatea și nici mărturiile propriilor angajați despre felul în care se dădeau bani medicilor, ci spune că „va lua măsuri viguroase” dacă se va dovedi că „angajații KRKA în România au comis fapte ilegale, frauduloase sau corupte”. Contractele-paravan de sponsorizare, precum cel pe care Libertatea îl publică astăzi, erau semnate de directorul general al KRKA România, Amelia Tătaru.
- Când angajații înșiși au ajuns să fie la fel de controlați și de umiliți de către companie, ei s-au revoltat.
- În 2019 și 2020, zeci de angajați ai KRKA au protestat intern pentru că sunt monitorizați prin GPS-ul de la tablete ”la orice întâlnire cu medicii sau cu farmaciile”.
Scurgerea de informații către Libertatea, care atestă cum
compania pharma KRKA a cumpărat medici în ultimii 10 ani, vine după ce “obedienți
cu slovenii, cei din managementul românesc ne-au folosit pentru lucruri ilegale
sau la limita legii și apoi au început să ne hărțuiască”, după cum susțin mai
mulți angajați.
Unul dintre exemplele de “lucruri complet ilegale” este “faptul că ne venea pe stick baza de date a Casei, cu fiecare medic și prescripțiile lui”.
Câtă vreme compania făcea profit mare și angajații primeau
bonusuri, toată lumea a tăcut. Dar din 2019 tensiunile interne au escaladat.
“S-a ajuns să fim făcuți hoți”, povestește un actual angajat, chiar din middle management, amintind că “asta s-a întâmplat după ce ei ne-au impus, din Slovenia, toate practicile către doctori”.
Cum sunt monitorizați
angajații prin GPS-ul de pe tablete
Degradarea relațiilor a ajuns până la punctul în care
angajații sunt monitorizați la fiecare “întâlnire cu clienții”, așa cum e
denumită în industrie relația cu medicii și farmaciștii.
“Pe tabletele iPad ni s-a pus un program în care România a fost țara-pilot dintre toate reprezentanțele KRKA. El se numește InfoZoom și indică traseul pe care îl ai de parcurs zilnic, cu peste 10 întâlniri cu medicii sau cel puțin 8 cu farmaciile. La încheierea vizitei apeși un buton și, dacă nu ești exact în locația unde programul știe că lucrează medicul, ei consideră că nu ți-ai făcut treaba”, povestește un specialist al firmei.
Au ajuns să pățească
și ei ce le făceau medicilor
Zeci de oameni au reclamat metoda, din cauza problemelor
tehnice. “Acum nu se mai mulțumesc să-i convingem pe medici prin contractele de
speakeri sau prin relațiile personale, vor să știe exact fiecare pas pe care-l
facem”, spun cei din KRKA.
Relația lor cu medicii a fost întotdeauna foarte atent cântărită.
Le știau prescripțiile, le verificau ce prestau pentru firmă și, acum, înșiși
angajații s-au trezit la fel de verificați de către conducere.
Doctorii se vindeau
între 1,1 și 2,6 lei pe cutia de medicament prescris
În tabelele de monitorizare există o rubrică numită “RON/cutie”,
care se referă la suma încasată de medic prin “programul de loialitate”.
Practic, suma este calculată ca un comision din vânzare, ca și cum medicul ar
fi un comis voiajor al firmei KRKA.
De pildă, în excelul “Cereri sponsorizare medici
proiect_București 1”, din 2010, apar coloane care denumesc potențialul
diverselor cutii de gingko biloba, de la 40 mg la 120 de mg. Pur și simplu,
medicii primesc de la 1,1 la 2,6 lei pe cutie, în funcție de dozaj.
De exemplu, medicul de familie Dacia Sabo-Vătășescu, din
București, adună într-un trimestru suma de 1.100 lei.
Ca să vadă dacă Dacia Sabo-Vătășescu este “eficientă” pentru KRKA, angajatul calculează câți bani i-a plătit pe fiecare cutie.
În cazul lui Sabo-Vătășescu, suma plătită pe cutie merge
între 1,1 și 2,6 lei investiți în medic. Este o performanță “normală” a acestui
doctor, pentru că “KRKA era foarte atentă să nu cheltuiască mai mult decât
trebuia cu fiecare medic și întocmeam cu multă grijă aceste tabele”, spune un
fost angajat al companiei. Aceeași prudență de a nu pierde bani i-au adus pe
sloveni în conflict cu cei care le-au făcut profitul, propriii angajați.
„Procurorul” din Slovenia
„De un an, slovenii au adus un reprezentant al directorului general. Trimisul Ljubljanei se numește Tadej Grah și noi îi spunem Procurorul, pentru că are formația cifrelor și a epurat mai mulți oameni despre care se susține că ar fi furat și ei din banii companiei, așa cum compania a furat din banii statului”, a explicat unul dintre angajații actuali.
Uneori banii pentru medici se scoteau din mese rotunde fictive, făcute cu agențiile de turism. Dar unii angajați, sătui să fie puși să facă lucruri la limită sau chiar ilegale, precum folosirea datelor CNAS, decontau mai multe mese rotunde decât era nevoie și-și opreau și ei o parte din bani.
Middle-manager din KRKA:
De altfel, slovenii, “care au știut și au fost principalii
beneficiari prin profit ai mitei acordate medicilor”, s-au sesizat la un moment
dat că în afară de banii către medici mai dispar bani din firmă și au concediat
o parte din echipa de marketing. “Degeaba”, spun unii angajați, “în mod
meritat”, spun alții.
Inimioare pentru
medicamentele de inimă
Felul în care se calcula rentabilitatea medicilor a diferit
de la perioadă la perioadă, în ultimii 10 ani, conform documentelor interne.
În Excelul “calcul bani Q4_dec 2009”, de pildă, apar mai multe medicamente pentru bolnavii de inimă, precum Lorista sau Prenessa. Pentru performanța “clienților”, adică a medicilor, în prescrierea acestora, cardiologii primesc note din partea reprezentantului medical, codificate ca fiind “inimioare”.
În funcție de numărul de “inimioare” primite se calculează
sumele de bani care vor fi plătite medicului. Astfel, cel mai puțin primește un
medic cu 57 de inimioare: suma de 90,6 lei, iar cel mai mult încasează un medic
cu 295 de inimioare: suma de 531,6 lei, pe trimestru.
Când creștea KRKA, industria pharma în România era ca Vestul Sălbatic. Era curvăsăraie. Ne-ntrebau medicii direct: „Câți bani ne dai?”.
Angajat KRKA de peste 13 ani:
„Aceea era viața noastră, cu bani către medici și exploatarea de către companie”
Angajații își amintesc șocul din 2010, când s-a lansat
filmul “Love and other drugs”, care are în centru un reprezentant de vânzări ce
promova Viagra pentru Pfizer, acțiune care se petrecea la finalul anilor 90.
Inițial, în teste, Viagra fusese evaluat tot ca medicament pentru inimă și
vasodilatator, deci în categoria foarte largă de medicamente din care face
parte și gingko biloba. Abia apoi, după observarea efectelor sale clinice,
Viagra a fost regândit ca stimulator al performanței sexuale.
“Noi ne uitam la acel film și râdeam, pentru că, deși era
dramatizată puțin, aceea era viața noastră, cu bani către medici și exploatarea
de către companie”, spune unul dintre angajații KRKA.
De fapt, noi în România, deși eram o companie mare, fiind de generice, dădeam mult mai puțini bani medicilor decât Pfizer, Roche și celelalte, de medicamente inovative. Ne întâlneam cu ceilalți agenți de la inovative și ei râdeau de noi. „Voi dați 700 de lei, noi dăm 7.000”, ne ziceau ei.
Reprezentant de vânzări KRKA:
“Pentru ca ei să prescrie cât mai mult și noi să le dăm
banii, doctorii foloseau tot felul de tertipuri. Legea s-a tot schimbat, dar
mereu se găsesc portițe. Medicii scriau cps,
respectiv capsule, și doar KRKA avea capsule, în timp ce concurența avea
comprimate din acea substanță activă”, spune un angajat.
Ca să nu fie păcălită
de medici, KRKA le dădea tipizate autocopiative
Într-un alt tabel intern al KRKA, care vizează medicamente
puternice, inclusiv antibioticul claritromicină, există coloana care se numește
“METODA”.
“În această coloană apare felul în care medicii reușeau să ne-ajute. „R” însemna rețetă – ne dădeau să numărăm rețetele prescrise, ca să verificăm dacă și-au făcut targetul. „P” însemna paranteză, adică treceau în paranteză numele comercial al produsului KRKA, după ce treceau substanța activă”.
Compania inventase chiar o modalitate proprie ca să verifice
dacă investiția în medici era justificată, căci nu avea încredere în doctori.
„Salariile medicilor încă nu se măriseră și existau doctori care luau de la mai multe companii, pe același medicament”, povestește un angajat al gigantului pharma.
Un medic de la Policlinica Drumea Rădulescu, de lângă Parcul Tineretului, sectorul 4, București, îi păcălea „decontând” de două ori aceeași prescripție, de la două firme pharma diferite. Făcea două copii ale rețetei pentru pacient, iar pe acestea trecea cu pixul denumirile comerciale ale produselor.
KRKA își lua măsuri de precauție și tipărea niște rețete tipizate, care se imprimau pe două foi, ca să-i poată verifica mai bine pe medici. Acestă tactică apare în coloana “METODĂ” sub numele de “Scheme auto”, adică scheme pe hârtie autocopiativă.
“Era un avantaj și pentru medici că nu mai scriau de două
ori și rămâneau cu o copie ca să vadă indicațiile date pacientului și ne ajuta
și pe noi să numărăm și să verificăm dacă își atingeau targetul de
prescripție”, descrie sistemul unul dintre specialiștii companiei.
Doctorii incerți erau numiți „X-files” în documentele interne ale companiei
În tabele apar și alte codificări ale medicilor. Ei sunt
numiți:
- “Friends” – “cei care prescriau mult de la noi”.
- “New star” – “medic pe care abia începuserăm să-l plătim”
- “X-files” – “cei despre care trebuia să aflăm mai multe”
Contracte cu medicii
ca să fie medici!
“Mita era trecută prin documente aparent legale, contracte de sponsorizare”, spune un key account manager, echivalentul unui agent de vânzări. În cei 2 giga de informație aflată în posesia redacției există numeroase contracte cu medicii.
Părțile contractante sunt “Reprezentanța KRKA” și medicul ca
persoană fizică.
Iar obiectul contractului îl constituie “transferul
dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale și mijloace financiare de
la sponsor către beneficiarul sponsorizării pentru susținerea activității
medicale”.
Contractele de sponsorizare mascau mita și asta se observă din faptul că banii primiți erau calculați în Excel pe fiecare cutie vândută prin prescripții scrise de către medicii care se obligau să facă asta. Contractele de sponsorizare, ca toate celelalte documente ale firmei, erau semnate de Amelia Tătaru, directorul general al KRKA România:
“Pentru susținerea activității medicale” înseamnă, practic, că îi plăteau pe medici ca să fie medici.
În spatele contractului de sponsorizare se făcea
înțelegerea. Ea era nu de sponsorizare, ci legată de numărul de cutii,
prescripții și sumele de bani încasate de doctori, uneori în avans pe un an,
pentru pacienți.
Acești oameni nici măcar nu veniseră la cabinet, unii poate
nici nu se îmbolnăviseră, dar urmau să fie tratați cu medicamentele promise de
doctor companiei.