Medicii epidemiologi avertizează: „bolile copilăriei” nu rămân în copilărie, iar adulții ar trebui să se revaccineze la fiecare zece ani

Studiile au arătat că protecția oferită de vaccinurile făcute în copilărie se subțiază de-a lungul anilor și recomandările OMS, în special pentru bolnavii care suferă deja de o afecțiune cronică, este ca aceștia să se vaccineze o dată la fiecare zece ani.

Profesorul universitar Doina Azoicăi, președintele Societății Române de Epidemiologie, a atras atenția într-o serie de conferințe organizate de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România, că recurența acestor afecțiuni a crescut la nivel mondial, fie că vorbim despre boala invazivă pneumococică, de difterie, tuse convulsivă, rubeolă, rujeolă, varicelă (care poate da la adulți și formele extrem de severe și dureroase de zona zoster) sau tetanos.

Receptivitatea populației la vaccinuri scade

Aceasta a punctat că reapariția unor astfel de afecțiuni nu înseamnă că vaccinurile nu mai sunt eficiente, ci că România trebuie să urmeze și exemplul altor țări care au ghiduri asumate de vaccinare a adulților, atât a celor sănătoși, cât și a celor bolnavi cronici, inclusiv a vârstnicilor.

Chiar dacă sunt lansate unele mituri invalidate, eficiența și eficacitatea vaccinurilor nu mai este de tăgăduit. Să ne rămână mereu în minte imaginea copiilor cu «plămâni de fier», de acum nu foarte mult timp – 1950, în etapa în care poliomielita era o problemă la nivel mondial. Să ne aducem aminte că lipsa vaccinării poate să readucă în actualitate o astfel de boală care a determinat foarte multe pierderi de vieți omenești.

Doina Azoicăi, președintele Societății Române de Epidemiologie:

Recomandări

PNL și PSD se spală pe mâini de vila lui Iohannis. Festivalul ipocriziei a venit după cel al slugărniciei

Doina Azoicăi a remarcat faptul că, la nivel global, acoperirea vaccinală are o tendință de scădere prin faptul că oamenii nu mai respectă cu aceeași strictețe programele de vaccinare, născându-se un paradox: după secole în care omenirea a luptat pentru a aduce sub control bolile infecțioase, scade receptivitatea populației la ele.

Specialistul crede că unul dintre motive este și acela că lipsesc modelele de acum câțiva zeci de ani, când difteria sau poliomielita făceau mii de victime la nivel mondial, iar oamenii nu mai sunt conștienți de faptul că aceste riscuri încă mai există. Iar în momentul de față, inclusiv aproape de granițele țării, în Ucraina, există cazuri de difterie și de poliomielită. Ca o colectivitate să fie protejată în totalitate, procentul de imunizare ar trebui să fie de măcar 80%.

În România, însă, avem încă probleme cu cazurile de rujeolă, Institutul Național de Sănătate Publică raportând faptul că, în intervalul 9 – 13 decembrie, au fost descoperite 71 de cazuri noi în 9 județe din țară, raportându-se în total 64 de decese în România.

Recomandări

Procurorii cer pedeapsa maximă pentru Mario Iorgulescu în dosarul în care este acuzat de ucidere din culpă. Când vor lua judecătorii decizia finală

”Este pentru prima dată când microbiologii și epidemiologii ridică problema tusei convulsive, chiar și OMS a stabilit că la fiecare 10 ani populația adultă trebuie revaccinată pentru că riscul apariției acestor «boli ale copilăriei» poate să se manifeste și la populația adultă care și-a pierdut acea protecție post-vaccinală pe care a dobândit-o în copilărie, dar mai ales adulții care nu au fost vaccinați sistematic în timpul copilăriei”, a spus Doina Azoicăi.

Programele naționale de sănătate publică vizează exclusiv copiii

Problema care se ridică este aceea că vaccinarea ar trebui să fie susținută din buzunarele pacienților, fiindcă programele naționale de sănătate publică cu privire la vaccinare vizează exclusiv copiii, iar pentru vaccinul antigripal sunt vizate și persoanele din categorii vulnerabile.

Pe lângă acesta ar trebui făcut iarăși și vaccinul diftero-tetano-pertussis, pentru că boala a început să fie identificată și la persoane de 40 sau chiar 60 de ani, ceea ce, spune epidemiologul, întărește convingerea că adultul își pierde protecția vaccinală.

”Și la tetanos constatăm, desigur, o susceptibilitate a copiilor de vârstă mică, pe seama cohortelor nevaccinate, dar este de remarcat această creștere a incidenței, atât la bărbați cât și femei, la populația înaintată în vârstă, 45-64 de ani, și mai ales peste 65 de ani. Motivele sunt numeroase: vorbim de o populație mai expusă riscului unor traumatisme care pot să aibă și un impact asupra riscului de producere a tetanosului”, a mai explicat Doina Azoicăi.

Recomandări

Pensionarii din Ucraina, nevoiți să se întoarcă la lucru din cauza lipsei forței de muncă | VIDEO

Recomandările OMS

Prezent la evenimentul organizat de COPAC la Râmnicu Vâlcea, profesorul universitar Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof.dr. Matei Balș”, a explicat că și o boală ce poate fi considerată comună, precum hepatita A, poate avea forme extrem de grave la un adult care nu are anticorpii formați fie prin contractarea virusului în copilărie, fie prin vaccinare.

Manifestarea unei hepatite A poate să dea forme fulminante, chiar mortale.

Adrian Streinu-Cercel, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Prof.dr. Matei Balș” :

Și vârstnicii ar trebui să se vaccineze mai des, nu doar cu antigripalul care ar trebui să fie nelipsit an de an: îmbătrânirea organismului scade și puterea de luptă a sistemului imunitar și ar trebui să își facă și un vaccin pneumococic, o doză care se poate repeta la cinci ani, dar și vaccinul diftero-tetanic-pertusis la fiecare 10 ani.

Cum speranța de viață crește în rândul populației în toată lumea, recomandările OMS sunt ca atenția medicilor să fie concentrată asupra populației îmbătrânite, mai ales că din 2030 se așteaptă că bolile cronice vor crește ca incidență imediat sub cele cardiovasculare și oncologice.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro