Legiștii acuză că, în acest context, activitatea lor „este ținta unor atacuri nedrepte, bazate pe informații eronate și pe o lipsă de cunoaștere a legislației relevante în vigoare”.

Astfel, instituția precizează că medicul legist a făcut expertiza pe baza întregului dosar al cauzei, care include procese verbale de cercetare la faţa locului, declaraţii martori, acte medicale și date extrase din injectomate.

Admițând că „medicii legiști nu tratează pacienți în ATI și nici în alte specialități medicale”, Consiliul Superior de Medicină Legală subliniază că legiștii „au competența legală și capacitatea științifică de a evalua corectitudinea actului medical fie singuri, fie în colaborare cu specialiști din alte domenii medicale” și că „unul dintre cele mai importante domenii de activitate ale medicinei legale este reprezentat exact de evaluarea deficitelor în acordarea îngrijirilor medicale”.

De asemenea, Consiliul afirmă că experiența acumulată după ce anual în insituțiile medico-legale se fac sute sau mii de expertize este „mult peste ce poate dobândi un specialist din alte domenii medicale în acest tip de evaluări”.

„Aceste expertize (…) au un grad de obiectivitate mult mai mare decât orice expertiză efectuată de un confrate din aceeași specialitate cu a medicului evaluat, așa cum s-a dovedit în repetate rânduri în instanță, când au fost analizate atât expertize medico-legale, cât și decizii ale Colegiului Medicilor în cazuri în care a fost luată în discuție existența unor deficite în acordarea îngrijirilor medicale”, se mai precizează în comunicat.

În același timp, legiștii transmit că jumătate dintre autopsiile medico-legale se fac în cazul unor decese din spitale, dintre care cele mai multe sunt în secțiile de ATI, iar în acest context, „medicii legiști trebuie să aibă cunoștințe destul de avansate despre anumite aspecte ale tratamentelor medicale aplicate în aceste secții, în special în ceea ce privește managementul perioadelor terminale ale vieții”.

„Trei deficite semnificative în acordarea îngrijirilor medicale” în cazul pacientului de 54 de ani

Referitor la pacientul în vârstă de 54 de ani al cărui caz apare în referatul de arestare preventivă al celor două doctorițe de la Spitalul Pantelimon, expertiza medico-legală a avut ca scop evaluarea faptului „dacă scăderea dozei de noradrenalină a fost cea care a dus la decesul pacientului”, se precizează în comunicat.

Astfel, medicii vorbesc în acest caz despre „trei deficite semnificative în acordarea îngrijirilor medicale”.

Este vorba despre „scăderea brutală (nu în trepte) a dozei de noradrenalină, scăderea dozei de noradrenalină având în vedere valorile tensionale consemnate la momentul scăderii și neconsemnarea în actele medicale a scăderii dozei de noradrenalină”.

În ceea ce privește discuțiile din spațiul public despre faptul că „pacientul nu avea șanse de supraviețuire”, Consiliul Superior de Medicină Legală precizează că „chiar dacă acest lucru ar fi fost adevărat (deși datele prezentate public nu susțin cu certitudine acest lucru și nici nu cunoaștem toate datele medicale din foaia de observație), unul din scopurile principale ale medicinei este menținerea în viață, cât mai mult timp, a pacientului, chiar dacă acesta nu are șanse de recuperare. Prin urmare, scăderea duratei de viață a unei persoane, chiar și extrem de limitată, dacă este o consecință a unei fapte ilicite, trebuie să fie considerată prejudiciu (efect) în lanțul cauzal”.

Instituția amintește că pacientul a fost internat la Terapie Intensivă timp de 10 zile, „cu suport vasopresor (noradrenalină), fiind menținut în viață”, iar la aproximativ o oră după ce a avut loc „scăderea bruscă” a dozei de noradrenalină, acesta a murit.

„Probabilitatea ca decesul să se fi produs datorită stării alterate a pacientului, în cazul în care suportul vasopresor ar fi fost menținut, se poate estima împărțind numărul de ore în care a fost privat de suport vasopresor la numărul total de ore în care ar fi necesitat acest suport, calcul care duce la o probabilitate de circa 0,4%. Prin urmare, probabilitatea ca decesul să se fi produs în momentul la care s-a produs, datorită scăderii dozei de noradrenalină, este de peste 99%, chiar dacă ar fi să luăm în considerare o agravare progresivă a stării pacientului în cursul spitalizării pe secția de ATI”, se mai precizează în comunicatul citat.

Doctorițele Mirela Păiuș și Maria Miron de la Secţia ATI a Spitalului „Sfântul Pantelimon” au fost arestate preventiv pentru 30 de zile joi, 8 august. Ele fuseseră reținute miercuri pentru 24 de ore, fiind acuzate de procurori de omor calificat cu premeditare și tentativă de omor calificat.

În motivarea deciziei de arestare preventivă, publicată de Tribunalul București, se precizează că cele două doctorițe „au acționat cu intenția directă de a suprima viața” pacientului de 54 de ani.

Ancheta în acest caz a început în luna aprilie, după ce directorul de îngrijiri a sesizat conducerii spitalului că există informații provenite de la o asistentă că în perioada 4-7 aprilie în Secția de Anestezie-Terapie Intensivă ar fi decedat 20 de pacienți printr-o administrare incorectă de Noradrenalină. Spitalul a anunțat apoi că în intervalul indicat în reclamaţie la Secția ATI au murit 17 pacienţi.

Foto: Inquam Photos / George Călin

Urmărește-ne pe Google News