Cuprins:
Dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecțioase din Iași, arată că scăderea la nivel național a numărului de cazuri se reflectă și în privința internărilor. La Iași, la finalul lunii august erau 73 de pacienți internați cu forme medii sau severe de COVID-19, iar pe 7 septembrie mai erau în spital doar 37 de pacienți.
Pe 6 septembrie, în România au fost înregistrate 2.876 de noi cazuri de COVID.
Tipologia pacienților este modificată substanțial față de primele valuri, când erau afectate persoane de toate vârstele și multe forme medii și grave aveau necesar mare de oxigen și plămânii puternic afectați.
Acum, la Terapie Intensivă ajung în principal persoanele vârstnice, de peste 70 de ani, care prezintă simptome specifice afecțiunilor căilor respiratorii: rinoree, strănut, tuse, greutate la înghițire și febră, explică specialistul.
„Foarte puțini dezvoltă pneumonii și, de asemenea, un procent foarte mic prezintă insuficiență respiratorie acută. Necesarul de oxigen este minim, iar pentru cei mai mulți dintre pacienți, după câteva zile de tratament, nu mai este nevoie de suport de oxigen, iar răspunsul la tratament este favorabil. Majoritatea pacienților care au nevoie de spitalizare și monitorizare pentru patologia COVID prezintă comorbidități. Afecțiunile asociate cel mai frecvent sunt patologiile cardiace, diabetul și obezitatea”, a declarat dr. Florin Roșu.
„Numărul deceselor va fi mic și în toamnă”
Dr. Adrian Marinescu, medic infecționist, directorul medical al Institutului Matei Balș din București, a explicat pentru Libertatea că încă de la începutul anului 2022 s-a modificat substanțial tipologia pacienților care ajung la Terapie Intensivă.
„Începând cu anul 2022, de la început, vorbim de conviețuire: Omicron și subvariantele sale dau în mare parte forme ușoare. Situația în care pacientul are insuficiență respiratorie și nevoie de oxigen este rară și se întâmplă la cei cu adevărat vulnerabili, pacienți în vârstă de peste 65 de ani, cu boli cronice de multe ori importante și neglijate sau pacienți supraponderali”, a declarat dr. Adrian Marinescu.
Medicul spune că inclusiv în cazul persoanelor care au comorbidități se pot face progrese importante, dacă ajung la timp la spital și, mai ales, dacă sunt conștiente de afecțiunile de care suferă deja și fac pași pentru a le ține sub control.
Dr. Marinescu explică însă că, indiferent de numărul de cazuri înregistrat, nu a fost o presiune pe paturile de la ATI, iar cei care au evoluat imprevizibil și care au murit sunt în procent de 0,2%, maximum 0,4%, față de 4% cât a fost în primele valuri.
„Cei care evoluează spre deces sunt într-un procent mult mai mic, de la începutul anului este aceeași discuție. La fel va fi și în toamnă, chiar dacă va crește adresabilitatea și numărul de cazuri, dat fiind faptul că tulpinile dominante sunt Omicron și subvariantele sale”, a completat dr. Adrian Marinescu.
Este puțin probabil să fie o tulpină mai agresivă pe viitor, în ciclul natural lucrurile arată altfel, virusul se adaptează să supraviețuiască, nu să provoace forme mai grave.
Dr. Adrian Marinescu:
Pacienții cu forme grave ajung târziu la spital
O mare problemă pe care au remarcat-o medicii încă de la începutul pandemiei este faptul că oamenii cer prea târziu ajutor medical de specialitate. Multe dintre cazurile grave internate la Iași, spune dr. Florin Roșu, reprezintă pacienți care vin după 7-8 zile de stat acasă cu simptome care nu cedează. Dacă s-ar interveni mai repede, ar scădea și durata lor de spitalizare, cât și riscurile ca starea să se agraveze.
„Cei care se știu cu afecțiuni pentru care urmează tratament de mult timp – afecțiuni cronice – să nu aștepte atât de mult. Imediat să comunice cu medicul de familie și dacă în două, cel mult trei zile de la prezența simptomelor, acestea nu se ameliorează, să se prezinte la medicul specialist de boli infecțioase. Cu cât administrarea tratamentului se face mai devreme, cu atât riscul unei evoluții nefavorabile se reduce semnificativ. În cazul unui organism cu comorbidități răspunsul imunitar este mai lent, iar perioada de boală – mai lungă și mai dificilă”, a precizat dr. Florin Roșu.
Situația este aceeași și la Institutul Matei Balș, dr. Adrian Marinescu explicând că în ATI nu doar că ajung mai puțini pacienți, dar sunt cei care au deja complicații date de boli cronice ce nu sunt tratate la timp, și ajung târziu față de momentul de debut al bolii.
Foto: Profimedia
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro