ComenteazăAngajații au primit în aceste zile o declarație pe care sunt obligați s-o semneze.
„Refuz să particip la activități care implică luarea sau darea de mită”
Punct din Declarația personală de angajament anti-mită
„Plicul” din spitale a ajuns obiectul unei dezbateri care crește în societate, după ce contribuabilii și guvernele de toate coloraturile politice au asigurat, în ultimii trei ani, creșterea veniturilor de la dublu la triplu pentru cei 200.000 de angajați din sănătate.
În România, a doua cea mai săracă țară a Uniunii Europene, cu un salariu mediu net de 2.700 de lei, echivalentul a 600 de euro, o asistentă medicală poate ajunge, cu gărzi, la 1.000 de euro net, iar un medic ia în mână între 2.000 și 4.000 de euro în funcție de specialitate.
La Spitalul Fundeni, managerul Carmen Orban cere angajaților să se angajeze nu doar să refuze să primească mită, dar să și reclame cazurile de plăți informale dinspre pacienți.
„Voi raporta cu bună credință sau din motive rezonabile de a crede astfel, a unor fapte reale sau suspectate de mituire sau încălcare a politicii anti-mită sau a sistemului de management anti-mită”.
De asemenea, medicii, asistentele și restul personalului garantează prin semnătură că nu au fost implicați nici în trecut în „fapte de mituire corupție sau probleme similare”.
Alineatul 3 din declarația anti-mită a fost introdus pe ultima sută de metri, susțin surse din spital, cel care se referă la „calificările mele sunt reale și corecte”. El a apărut în urma investigațiilor Libertatea, care a publicat cazurilor celor doi impostori, italianul Matteo Politi și Raluca Bîrsan, care profesau ca medici în România deși ambii absolviseră doar 8 clase și-și fabricaseră diplome false.
Aceeași declarație prevede și raportarea situațiilor de conflicte de interese, definite prin relațiile cu societățile comerciale, relația cu membrii de familie sau alte interese financiare.
Citește și: