Medicul legist Flaviu Lesnic: ”Extragerea ADN din material biologic degradat e complicată. Procesul putea dura o lună, două. Colegii de la INML trebuie felicitați”

Testele ADN pe dinții și oasele din curtea inculpatului au dus la identificarea Alexandrei Măceșanu și declararea decesului. Însă aceste rezultate au fost privite cu multă suspiciune în spațiul public, pe fondul neîncrederii generalizate și al declarațiilor contradictorii din partea anchetatorilor. 

Medicul legist Flaviu Lesnic (Slatina, Olt) încearcă să limpezească aspectele contestate și explică de ce trebuie să avem încredere în rezultatele analizelor ADN.

-Extragerea ADN-ului din oase înțeleg că este o procedură destul de complicată, dacă sunt atât de degradate.
-Da, și foarte, foarte puțini medici din România știu să lucreze ADN din material degradat. Din cunoștințele mele, doar la INML puteau fi făcute analizele necesare în cazul Caracal. ADN-ul, în genetica medico-legală, este foarte greu de extras.  De aceea și sunt specialiști foarte buni, care trebuie să identifice mai întâi fragmentul biologic – secreția sau fragmentul de os care se poate supune extragerii de ADN. Iar tehnica este foarte complicată. Extragerea din os este foarte complicată. 

-Ne puteți explica procedura?
-Trebuie să faci o analiză preliminară, să vezi dacă ai destul material pentru extragerea de ADN și dacă acel material nu este prea degradat. Apoi sunt niște enzime speciale, trebuie redus lanțul de ADN, astfel încât să nu am erori de multiplicare. 

Recomandări

Klaus Iohannis i-a răspuns Elenei Lasconi, care i-a cerut să demisioneze pe 21 decembrie: „Cum să plec!?”

Ca să explic în termeni populari. Tu ai un lănțișor de aur, da? Ca să vezi ADN-ul din lănțișorul de aur, tu tai doar o zală, pe care tu o vezi că ar fi cea mai bună zala. Zala aia o înmulțești cu o mie, sau zece mii sau o sută de mii, în laborator

-Asta au reușit?
-Da, și se face iarăși un lănțișor, dar îl faci plecând de la o singură zală. Toată treaba se realizează cu niște enzime care se duc exact la legăturile dintre aceste secvențe. Marea performanță a celor de la București este că au reușit să facă asta, pe care nu cred că o mai face vreun laborator din România.  ADN extras din sânge sau dintr-un fir de păr… asta face toate lumea. Să lucrezi cu material biologic degradat este mult mai complicat, cred că doar la Institutul Național de Medicină Legală puteau face.

-Inițial s-a vorbit numai de analiza antropologică, care spunea că victima este o fată adolescentă…
-Analiza antropologică este iarăși foarte importantă. Trebuie să iei fiecare os în parte și pentru fiecare trebuie să spui dacă este al persoanei respective sau nu. Iar dacă tu nu poți să-l identifici, spui că nu știi dacă este al ei. Poate să fie mai proaspăt, mai vechi, poate să fie diferit.

-Exista posibilitatea contaminării probelor de ADN?
-Este posibil să se facă contaminare, în practică, dar când faci analiza ADN-ului, o să vezi că ai două ADN-uri: unul, al persoanei dispărute și unul al persoanei care a contaminat. Și atunci îi iei pe toți care au contaminat: suspectul, criminalistul etc. Ca să elimini aceste variante. Că tu vezi că ai două lanțuri de ADN unul sub altul. 

Recomandări

Elena Lasconi îi cere președintelui Klaus Iohannis să plece de la Cotroceni pe 21 decembrie: „Dacă are un pic de onoare, îşi depune demisia”

Contaminarea unei probe nu înseamnă distrugerea probei, ci  că vei avea doi contributori. 

De exemplu, tuturor angajaților din laboratorul de genetică de la Institutul Național de Medicină Legală li s-a făcut profilul ADN

-Și se decelează eroarea?
-Sigur. Dacă unul dintre ei greșește, să zicem că i se rupe mănușa, sau strănută, apar acolo două profile ADN, iar aparatul zice: ”Băi, Gigele, iar ai strănutat în probă?” Pentru că se vede imediat. 

-Deci dumneavoastră nu credeți că sunt motive reale să punem la îndoială rezultatele date de INML?
-Nu, nu putem decât să îi felicităm pe cei de la genetică de la INML. 

-Dar cum vă explicați suspiciunile?
-În mijlocul problemei, directorul INML era în concediu… Altfel, el trebuia să iasă și să explice foarte clar: uitați ce trebuie să facem, ce urmărim, ce rezultate au fost, care e tehnica. Dar ei dacă nu au comunicat, normal că lumea, în lipsă de informații, a umplut acest vid. Mai ales că acest tip de analize nu se fac de pe o zi pe alta. Se fac în zile, în săptămâni, deci publicul trebuie constant liniștit. Puteau ieși să spună: domne, n-am reușit să facem, mai încercăm, mai facem. 

Recomandări

Primul partid care anunță că îl susține pe Nicușor Dan la alegerile prezidențiale din 2025: „Tot suportul necesar, fără a-i cere nimic în schimb”

-Durează așa mult o astfel de analiză, dat fiind contextul? Adică, dacă făceau un test de paternitate simplu, de exemplu, dura două-trei zile. 
-Putea dura și mai mult analiza asta. Dacă nu găsea într-un os, căuta într-altul. Căutau în capetele de oase, că în oasele sparte nu aveau ce căutau, căutau în capetele de oase unde aveau speranța că găsesc ceva. Sau nu am găsit într-un dinte, mai am încă 20 de dinți cu pulpă – dacă erau cu pulpă. Poate dura săptămâni, o lună, două. Mai căutăm. Nu există analiză automată, totul este manual, și cu mare atenție. 

Și să știți că un raport pe profilul ADN va avea foarte multe pagini: se vorbește despre metodă, de ce s-a ales metoda aia, de ce este folosit analizorul ăla, ce caracteristici are analizorul

Urmărește-ne pe Google News