Pe pagina de Facebook a Spitalului Virtual pentru Copii, doctorul Mihai Craiu face câteva comentarii cu privire la ce se întâmplă cu „așa-numita B1.1.7”, varianta mutantă a coronavirusului descoperită în Marea Britanie.
Medicul susține că, în mod normal, apar câte 1-2 mutații ale virusului în fiecare lună, dar varianta B1.1.7 a înregistrat 17 mutații în același timp.
Dintre toate aceste mutații, numai trei ar putea avea efect asupra evoluției bolii la oameni, explică Mihai Craiu:
- N501Y afectează o mică porțiune din proteina S ce se leagă de receptorul ACE2. Este localizată pe unul din cele 6 RBD (receptor-binding domains). Se estimează că această mutație face legătura mai rapid.
- P681H este situată în apropierea zonei de clivaj furinic, la nivelul S1-S2. Această zonă este ca o balama de la o ușă și reglează viteza de intrare a virusului în celule.
- 69/70 del este o pierdere a 2 aminoacizi din lanțul de peste 1.270 de aminoacizi ai proteinei S. Ea a mai fost descrisă până acum, dar în alte combinații de mutații. Aceasta permite un grad de camuflare a virusului în fața anticorpilor produși de sistemul imun al celor ce s-au vindecat de COVID-19.
În final, medicul compară mutațiile virusului cu niște mici modificări pe care le-am face la o mașină veche și reia importanța vaccinării anti-COVID.
E ca și cum am schimba sigla, balamalele de la ușa șoferului și doar două piese la motorul unei Dacii 1300. Nu știm sigur dacă va merge mai repede sau mai mult mașina cu aceste modificări. Putem să ne luăm viața înapoi dacă ne vaccinăm într-un număr suficient de mare, în așa fel încât să nu mai conteze ce tunning își face virusul.
Dr. Mihai Craiu:
Postarea medicului:
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro