„Mă scuzați, sunt pe drum să iau un milkshake. Astrid m-a trimis după o recompensă, pentru munca ei”, spune Laura Ghibu Ventimiglia la telefon, din Malmo. Este chirurg stomatolog în Suedia, după o istorie profesională care a purtat-o prin multe țări. „Eu nu știu dacă sunt suedeză, italiancă sau româncă. Dar cred că am luat din toate câte ceva”.

Laura provine din familia lui Onisifor Ghibu, profesor, politician și unul dintre participanții importanți la realizarea Marii Uniri din 1918. 

„Explicații simple, nu limbaj de lemn”. Secretul viralizării clipului despre vaccin realizat de un medic român din Suedia, cu desenele fiicei de 12 ani
Onisifor (centru) cu toți nepoții (aici sunt frații și surorile bunicului Laurei) și nepoții săi, la Săliște

Laura n-a vrut să emigreze în Suedia, dar familia și mineriadele din anii 90 au convins-o să facă pasul ăsta. „Tata a fost obligat să părăsească țara în 1988. Mama și sora mea l-au urmat în 90, dar eu voiam să rămân, să pun umărul la clădirea democrației la mine în țară”. A rămas în România ca să-și termine liceul, iar la 18 ani a plecat.

„Așa a început viața mea aici, împotriva voinței mele. Am fost foarte supărată”, își amintește Laura, care are astăzi aproape 50 de ani.

Mărturii dureroase despre amenințările primite de Teodora Marcu înainte să fie ucisă. Femeia trăia de ani buni în teroare
Recomandări
Mărturii dureroase despre amenințările primite de Teodora Marcu înainte să fie ucisă. Femeia trăia de ani buni în teroare

După ce a studiat doi ani de biomedicină, a apucat un alt drum și a absolvit Facultatea de Stomatologie. S-a specializat în chirurgie orală doi ani în Elveția și un an în Italia. Țară în care a rămas pentru 11 ani. Și-a deschis o clinică în Sicilia, acolo unde l-a cunoscut pe soțul său, dar a trebuit să plece înapoi în Suedia.

Era 2012 când s-a întors în Malmo, împreună cu familia ei. Astrid avea atunci 3 ani. Ca să învețe limba română, Laura a trimis-o la grădiniță în Sibiu, alături de bunicul său. A făcut și cursuri de geografie și istorie la „Școala românească Albina”, aflată la o sută de kilometri de Malmo. „Astrid se simte foarte româncă”, spune mama ei.

Acum, fetița învață la o școală internațională. Vorbește suedeză, italiană, engleză și română. „E un copil timid, dar așa sunt artiștii”, spune Laura despre fiica ei, care a însoțit-o deseori în România, chiar și la protestele de acum câțiva ani, din Piața Victoriei.

„Explicații simple, nu limbaj de lemn”. Secretul viralizării clipului despre vaccin realizat de un medic român din Suedia, cu desenele fiicei de 12 ani
Laura și fiica ei, Astrid
Ucraina a lansat operațiunea „Pânza de păianjen”, cel mai mare atac asupra Rusiei și a reușit să distrugă peste 40 de bombardiere de luptă folosind drone
Recomandări
Ucraina a lansat operațiunea „Pânza de păianjen”, cel mai mare atac asupra Rusiei și a reușit să distrugă peste 40 de bombardiere de luptă folosind drone

Povestea clipului viral în română și în italiană

„Mama, desenele tale sunt foarte urâte”, i-a spus Astrid când Laura a încercat să deseneze pe o foaie ilustrații prin care să le explice unor prieteni cum funcționează vaccinul anti-COVID. Copila s-a dus în camera ei și după două ore a venit cu tableta plină cu desene. „Erau atât de bune, încât am zis că trebuie să fac un video cu ele”.

Așa a apărut clipul informativ care a strâns sute de mii de vizualizări în câteva ore. „Explicații simple, percutante, pe care oamenii să le înțeleagă rapid”, spune Laura, care nu credea însă că va avea un succes atât de mare atunci când l-a postat pe contul său de Facebook. „L-am făcut pentru prietenii mei”. Și a mai făcut un video similar pentru prietenii italieni.

După o oră de la postare, profesorul Raffaele Bruno din Italia, medicul care a tratat primul bolnav de COVID al țării, a contactat-o și a rugat-o să-i preia clipul. Este totodată și responsabilul cu campania de vaccinare în regiunea Lombardia, cea mai afectată de pandemia de COVID din Italia. 

Așa au ajuns desenele lui Astrid celebre și în Italia. 

Acasă, în România, clipul în limba română a fost distribuit și de doi dintre cei mai cunoscuți experți în sănătate publică de la noi, Vlad Mixich și Răzvan Cherecheș. „Asta mi-a dat încredere că am făcut ceva bine”, spune Laura. Apoi a primit un mesaj de la cineva din staff-ul doctorului Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare în România. Clipul a fost ulterior publicat pe pagina de Facebook a Ministerului Sănătății.

Noi detalii au ieșit la iveală despre Robert Lupu, zis Wolf, bărbatul care a împușcat-o pe Teodora Marcu: ordin de protecție și condamnat
Recomandări
Noi detalii au ieșit la iveală despre Robert Lupu, zis Wolf, bărbatul care a împușcat-o pe Teodora Marcu: ordin de protecție și condamnat

Așa au ajuns desenele lui Astrid virale pe internetul românesc. 

Este cel mai vizualizat video despre noul coronavirus distribuit de MS. Laura crede că succesul lui a venit din simplitatea explicațiilor și a desenelor. Dar și pentru că Vlad Voiculescu este acum ministrul sănătății, „altfel nu cred c-ar fi fost vreodată preluat”.

Noi, în Suedia, comunicăm total diferit. Foarte ușor de înțeles, foarte amical. Aici se fac foarte multe videouri informative de 2-3 minute, pe site-ul televiziunii de stat, despre orice fel de întrebare.

Laura Ghibu Ventimiglia:

Țara în care copiii au Jurnalul lor de știri

Suedia este țara în care purtarea obligatorie a măștii în mijloacele de transport în comun a fost introdusă abia în decembrie, odată cu al doilea val al pandemiei, care a luat aproape 9.000 de vieți.

Școlile în Suedia au rămas deschise în toată această perioadă, respectând restricțiile de distanțare. Copiii au fost informați la școală despre pandemia de COVID, dar și despre cum se pot proteja.

„Aici, copiii au Jurnalul lor de actualitate, unde li se vorbește despre pandemie pe limba lor, fără ceva dramatic”, explică Laura. 

„Cred că Astrid a învățat de la școală și din Jurnalul de copii mai multe despre coronavirus decât de la mine”, adaugă medicul, care crede că în Suedia societatea funcționează mult mai diferit decât cea din România.

„Aici comunitatea e mai importantă decât individul”

„Societatea suedeză acceptă pierderile omenești mai ușor decât altele. Este o diferență culturală – care nu știu dacă este în avantajul Suediei. La noi se spune: comunitatea este mai importantă decât individul”, explică Laura modelul controversat al Suediei de imunizare a populației în fața virusului SARS-CoV-2.

Deși Suedia a suferit mii de morți, multe dintre ele în rândul bătrânilor din aziluri, „oamenii nu sunt revoltați la nivel de societate”, pentru că „ei au trăit în continuare OK”. Un fel de compromis între posibile pierderi și „o viață normală”.

Toată lumea își exprimă părerea de rău, consideră o tragedie că au murit atât de mulți oameni, dar este mai mult compasiune adresată celor care au pierdut, și nu o isterie colectivă.

Laura Ghibu Ventimiglia:

Acum însă, și sistemul de sănătate suedez este dat peste cap, medicii ies public și îi roagă pe oameni să se protejeze, să stea acasă. Același mesaj este transmis și de autorități, dar nu foarte mulți respectă recomandările, spune Laura.

Vârstnicii, în prima etapă a vaccinării anti-COVID

„Eu o să mă întorc la serviciu după două săptămâni de concediu și îmi este groază. Lucrez într-un costum de cosmonaut, la microscop, și este foarte greu”, spune medicul.

Abia așteaptă să se vaccineze, în lunile care urmează. Deși se încadrează în populația cu risc înalt de infectare, ca stomatolog chirurg oral, își așteaptă rândul în februarie sau martie. În prima etapă a campaniei de vaccinare, în Suedia sunt incluși vârstnicii și personalul care lucrează cu ei.

„Desenez pentru mama, avem un nou proiect”

De la vârstnici, trecem la copilărie. La 12 ani, Astrid e pasionată de sporturi extreme, jocuri video, vloggeri de Minecraft, Star Wars și Marvel. Petrece mult timp pe internet, îmi recunoaște amuzată și ușor vinovată în fața mamei.

– Ți-a fost vreodată frică de coronavirus? 
– Da, o dată. Când nu voiam să moară bunica. Ea stă la Stockholm și a avut COVID. Dar a scăpat cu bine.

„Explicații simple, nu limbaj de lemn”. Secretul viralizării clipului despre vaccin realizat de un medic român din Suedia, cu desenele fiicei de 12 ani
Astrid, desenând. E una din pasiunile ei

Deși profesorii de la școală o încurajează să deseneze, Astrid își vede talentul mai degrabă ca pe un hobby. Visează să ajungă fie astronaut, fie inginer. În America. Sau în Suedia. Poate chiar în România.

Îi place în România, cel mai mult la Păltiniș, unde mergea în fiecare iarnă să schieze, mai puțin în anul pandemiei.

– E ușor pentru tine să desenezi?
– Da, mai puțin atunci când nu-mi iese mereu ce am eu în cap.

– Din ce te inspiri pentru personajele tale?
– Din filme, jocuri video, cărți. Dar cred că am un random character generator în capul meu.

– O să mai desenezi pentru alte filmulețe informative?
– Desenez chiar acum pentru mama. Avem un nou proiect pentru America.

– Și ce desenezi?
– Un doctor care nu face nimic. Deocamdată.

O las pe Astrid să se întoarcă la tableta ei. A primit o nouă misiune pentru un video pe care-l va face împreună cu mama ei: despre efectele adverse ale vaccinului anti-COVID. Un clip cu întrebări și răspunsuri.

Implicare civică

„Momentan, vrem să vedem dacă ne iese”, spune Laura, rezervată și un pic șocată de succesul clipului care explică vaccinul.

Cred că am reușit să ajung măcar la o parte din oamenii indeciși și să-i conving. Pe antivaxeri nu ai cum să-i mai convingi, dar sunt o mulțime de oameni care cred că vor un mesaj personalizat.

Laura Ghibu Ventimiglia:

A primit sute de mesaje după clipul ajuns viral și a petrecut ore întregi să le răspundă oamenilor la întrebări. Aveau deja răspunsurile publicate pe site-ul https://vaccinare-covid.gov.ro/, „dar au simțit nevoia să le explice cineva direct lor”.

„Explicații simple, nu limbaj de lemn”. Secretul viralizării clipului despre vaccin realizat de un medic român din Suedia, cu desenele fiicei de 12 ani
Laura împreună cu familia ei

Laura Ghibu Ventimiglia s-a implicat de-a lungul timpului în mai multe campanii. A realizat un prim clip, tot cu ajutorul soft-ului Doodly, pentru o campanie de donație de plasmă, într-un proiect cu trei asociații civice din Cluj, Sibiu și Timișoara. A făcut și un clip explicativ despre cum trebuie purtată corect masca, a strâns bani pentru viziere și a ținut un webinar pentru asistenții sociali de la DGASPC București.

Are, totodată, „un pic de experiență” în educația sanitară, pentru că ține ore în școlile din Malmo și cursuri despre prevenția infecțiilor pentru medici din toată Europa.

„Sunt mai degrabă analfabetă tehnic, dar știu cum să vorbesc cu oamenii. Cred că de asta au nevoie, ca să înțeleagă mai bine, nu de un limbaj sec, de lemn”.


Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro

Google News Urmărește-ne pe Google News Abonați-vă la canalul Libertatea de WhatsApp pentru a fi la curent cu ultimele informații
Comentează

Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.