Deshumarea rămăşiţelor pământeşti ale partizanului Teodor Şuşman, ucis de Securitate în decembrie 1951 şi aruncat într-o râpă, după ce îl executase în munţi pe Suciu Paşcu, a început la 21 iunie anul acesta, în Răchiţele, la cererea urmaşilor fostului luptător anticomunist. Săpăturile, supervizate de Marius Oprea, fost preşedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, şi de arheologul Gheorghe Petrov, au ţinut mai mult de o săptămână, locul în care fusese îngropat Şuşman de către Securitate nefiind cunoscut cu precizie. “Cred că a fost mâna preotului Teodor Boc (n.r. – vărul premierului), care ne-a trimis pe piste false. Apoi am revenit să săpăm la locaţia iniţială şi am avut noroc”, a declarat arheologul Petrov pentru site-ul www.napocanews.ro. Anchetatorii au găsit şase gloanţe în scheletul lui Şuşman, cinci în cutia toracică şi unul în craniul acestuia.
Afuriseniile preotului Boc
Deshumarea a fost marcată de un incident delirant, provocat de Teofil Răchiţeanu, cel care, ală- – turi de Teodor Boc, vărul premierului Emil Boc, s-a opus aducerii la lumină a rămăşiţelor pământeşti. Scos din minţi, Răchiţeanu, considerat de Emil Boc mentorul său, a scuipat pe mormântul lui Şuşman şi i-a înjurat pe criminalişti şi pe arheologi. “Şuşman nu a fost un erou, el mi-a omorât tatăl. E un bandit şi îşi merită locul”, a urlat Răchiţeanu. Nici prietenul său, Teodor Boc, nu a stat cu mâinile în sân, deranjat de faptul că omul care i-a ucis bunicul este considerat astăzi mare martir.
“Ajunşi la Răchiţele, am bătut la multe porţi închise. Ne-au trebuit două ore ca să facem rost de un hârleţ: popa Boc fusese din casă în casă şi-i ameninţase cu afurisenia pe toţi cei care vor încerca să ne ajute. Preotul Teodor Boc, vărul premierului Emil Boc, nu s-a sfiit să-mi spună că aprinde lumânări în altar şi ne blestemă pe toţi, pentru că ne umplem mâinile cu sânge”, a mărturisit, în Observatorul cultural, Marius Oprea.
Răchiţeanu îl acuză pe partizan de moartea tatălui său
Teofil Răchiţeanu, pe numele lui real Teofil Purcel, a scuipat pe mormântul partizanului Teodor Şuşman pentru că acesta i-a omorât tatăl. Istoria consemnează faptul că Şuşman l-a împuşcat pe Petru Purcel, argatul său, deoarece acesta dezvăluise securiştilor câteva din ascunzătorile partizanilor. Teofil Purcel a fost profesorul de istorie al lui Emil Boc în şcoala generală şi este considerat de premier drept mentorul său. Devenit şi poeft, Teofil şi-a schimbat numele de familie, neaoşul Purcel, cu mult mai rafinatul Răchiţeanu, o bună parte din operele sale fiind publicate cu sprijinul actualului premier. Drept mulţumire, pe vremea când Boc era edilul oraşului Cluj-Napoca, poetul a născut un catren de mare forţă lirică: “Răchiţeanul Emil Boc/ Mic la stat, mare la minte/ Astăzi, Clujului primar/ Mâine – ţării preşedinte…”.
Boc a stabilit cine caută victimele Securităţii
Acelaşi Marius Oprea a mai făcut o dezvăluire în “Observatorul cultural”, legată de implicarea premierului în stabilirea instituţiilor care se ocupă de căutarea cadavrelor celor exterminaţi de Securitate : “În luna februarie a acestui an, printr-o Ordonanţă de urgenţă, prim-ministrul Emil Boc a interzis ca Institutul de Investigare a Comunismului să se mai ocupe de descoperirea celor ucişi de Securitate şi a schimbat conducerea Institutului. Dar eu, ca arheolog, împreună cu colegii mei, continuăm, la sesizarea familiilor, să-i găsim pe morţii ucişi de Securitate şi ascunşi pe câmpuri, prin râpe, păduri şi munţi. Cum l-am găsit şi pe Şuşman”.
Neamurile Boc şi Şuşman au mutat războiul din munţi pe tărâmul afacerilor
Fiecare cu pensiunea lui!
Parcă pentru a confirma rivalitatea dintre nemurile Boc şi Şuşman, urmaşii celor care s-au duşmănit de moarte în anii 50 “se bat” în zilele noastre în afaceri, fiecare familie având o pensiune în Răchiţele.
Chiar la intrarea în Răchiţele, pe partea stângă, tronează pensiunea Maria, proprietatea fratelui cel mare al premierului, Ioan Boc, şi a soţiei acestuia, Mărioara.
Bani europeni puşi la bătaie
Construcţia a fost ridicată prin accesarea unor fonduri europene, circa 100.000 de euro, pensiunea – lipită de casa părinţilor lui Emil Boc – fiind evaluată la trei margarete. O noapte de cazare înseamnă 40 de lei/persoană, iar cazare plus pensiune completă costă 90 de lei/persoană. Situată mult mai departe de şosea, în buza pădurii şi-a muntelui, pensiunea Şuşman, aparţinând urmaşilor luptătorului anticomunist, are avantajul că e poziţionată aproape de cascada Vălul Miresii, principalul obiectiv turistic. Evaluată la două margarete, pensiunea este şi ceva mai ieftină decât cea a familei Boc, o noapte de cazare costând 30 de lei/persoană şi cu 40 de lei mai mult dacă e vorba de pensiune completă.
Boc explică gradul de rudenie
Într-un comunicat emis ieri de Biroul de Presă al Guvernului, se precizează gradul de rudenie între premierul Boc şi Suciu Paşcu, primarul ucis în munţi de Teodor Şuşman: “Suciu Paşcu e tatăl unei mătuşi a primului-ministru, adică tatăl soţiei unuia dintre fraţii tatălui premierului”, menţionează sursa citată.