Mersul biped al omului a apărut pentru prima dată în Europa, nu în Africa. Ce descoperire a schimbat tot ce se știa

O echipă coordonată de Madelaine Boehme, cercetătoare la Universitatea Tubingen din Germania, a publicat un studiu în revista Nature, în care se sugerează că un potenţial strămoş comun al oamenilor şi al maimuţelor antropoide putea să meargă în două picioare cu aproape 12 milioane de ani în urmă.

Acesta este un moment măreţ în paleontologie şi marchează o schimbare de paradigmă.

Madelaine Boehme:

Acea perioadă este cu câteva milioane de ani mai timpurie decât au presupus în trecut oamenii de ştiinţă.

Precedentele fosile care aveau mers biped au fost descoperite în Kenya și aveau o vechime de 6 milioane de ani, arată CBC.

Deşi există un consens în legătură cu faptul că strămoşii noştri au trebuit să opteze pentru poziţia bipedă în urmă cu 5 milioane – 7 milioane de ani, modul în care s-a produs acea evoluţie generează încă dezbateri aprinse în rândul comunităţii ştiinţifice.

Noul studiu pune sub semnul întrebării fundamentele teoriilor ştiinţifice despre evoluţia maimuţelor antropoide şi a oamenilor.

”Faptul că procesul ce a dus la mersul biped a avut loc în Europa (şi nu în Africa, n.r.) zguduie fundamentele paleontologiei”, a adăugat Madelaine Boehme.

Recomandări

Medicii ieșeni vizați de o anchetă DIICOT privind traficul și consumul de droguri au fost antrenați și plătiți pe bani europeni. „Petreceau cu ușa-nchisă în timpul gărzilor!”

Maimuțele bipede din Bavaria trăiau acum 11,62 milioane de ani

Anumiţi oameni de ştiinţă consideră că apariţia mersului biped s-a produs atunci când strămoşii noştri trăiau încă în copaci dar începuseră să se ridice deja pe membrele inferioare.

Alţi cercetători au avansat teoria potrivit căreia mersul biped a apărut atunci când acei strămoşi petreceau deja majoritatea timpului pe sol, pe care se deplasau folosind în trecut toate cele patru membre.

Însă descoperirea în landul german Bavaria, între 2015 şi 2018, a fosilelor unei noi specii de maimuţă, vechi de 11,62 milioane de ani, ale cărei oase provenite de la membrele inferioare şi de la cele superioare erau bine conservate într-un strat de argilă, a înclinat balanţa în favoarea primului scenariu avansat de cercetători.

Reconstituirile au arătat că un mascul adult din această specie avea înălțimea de un metru, 31 de kilograme greutate și semăna cu actuala maimuță bonobo, o specie de cimpanzeu, potrivit CBC.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

”Fosilele includ oase ce provin de la cel puţin patru indivizi, cu un schelet parţial ce este suficient de amplu pentru a descrie, în detaliu, morfologia membrelor şi a coloanei vertebrale şi proporţiile corpului”, a explicat Madelaine Boehme.

Exemplarele din noua specie, denumită Danuvius guggenmosi, aveau braţele făcute pentru a le permite să sară de pe o creangă pe alta şi membre posterioare morfologic adaptate pentru mersul biped.

Acele maimuţe aveau şi degetul mare de la picior suficient de dezvoltat pentru a le permite să păşească pe întreaga talpă, au precizat autorii studiului.

Această caracteristică ”sugerează că Danuvius guggenmosi ar fi putut să meargă în picioare pe crengi”, a explicat într-un comentariu publicat alături de noul studiu cercetătoarea Tracy Kivell de la Universitatea Kent din Marea Britanie.

”Membrii acestei specii se deplasau într-o manieră până atunci necunoscută”, a adăugat Tracy Kivell, care vede în această tipologie de mers ”un bun model pentru locomoţia prezumtivă a ultimilor strămoşi comuni” ai maimuţelor antropoide şi ai omului modern.

Urmărește-ne pe Google News