O echipă coordonată de Madelaine Boehme, cercetătoare
la Universitatea Tubingen din Germania, a publicat un studiu în revista Nature,
în care se sugerează că un potenţial strămoş comun al oamenilor şi al
maimuţelor antropoide putea să meargă în două picioare cu aproape 12 milioane
de ani în urmă.
Acesta este un moment măreţ în paleontologie şi marchează o schimbare de paradigmă.
Madelaine Boehme:
Acea perioadă este cu câteva milioane de ani mai
timpurie decât au presupus în trecut oamenii de ştiinţă.
Precedentele fosile care aveau mers biped au fost
descoperite în Kenya și aveau o vechime de 6 milioane de ani, arată CBC.
Deşi există un consens în legătură cu faptul că
strămoşii noştri au trebuit să opteze pentru poziţia bipedă în urmă cu 5
milioane – 7 milioane de ani, modul în care s-a produs acea evoluţie generează
încă dezbateri aprinse în rândul comunităţii ştiinţifice.
Noul studiu pune sub semnul întrebării fundamentele
teoriilor ştiinţifice despre evoluţia maimuţelor antropoide şi a oamenilor.
”Faptul că procesul ce a dus la mersul biped a avut
loc în Europa (şi nu în Africa, n.r.) zguduie fundamentele paleontologiei”, a
adăugat Madelaine Boehme.
Maimuțele bipede din Bavaria trăiau acum 11,62 milioane de ani
Anumiţi oameni de ştiinţă consideră că apariţia mersului biped s-a produs atunci când strămoşii noştri trăiau încă în copaci dar începuseră să se ridice deja pe membrele inferioare.
Alţi cercetători au avansat teoria potrivit căreia
mersul biped a apărut atunci când acei strămoşi petreceau deja majoritatea
timpului pe sol, pe care se deplasau folosind în trecut toate cele patru
membre.
Însă descoperirea în landul german Bavaria, între 2015
şi 2018, a fosilelor unei noi specii de maimuţă, vechi de 11,62 milioane de
ani, ale cărei oase provenite de la membrele inferioare şi de la cele
superioare erau bine conservate într-un strat de argilă, a înclinat balanţa în
favoarea primului scenariu avansat de cercetători.
Danuvius guggenmosi
Reconstituirile au arătat că un mascul adult din
această specie avea înălțimea de un metru, 31 de kilograme greutate și semăna
cu actuala maimuță bonobo, o specie de cimpanzeu, potrivit CBC.
”Fosilele includ oase ce provin de la cel puţin patru
indivizi, cu un schelet parţial ce este suficient de amplu pentru a descrie, în
detaliu, morfologia membrelor şi a coloanei vertebrale şi proporţiile corpului”,
a explicat Madelaine Boehme.
Exemplarele din noua specie, denumită Danuvius
guggenmosi, aveau braţele făcute pentru a le permite să sară de pe o creangă pe
alta şi membre posterioare morfologic adaptate pentru mersul biped.
Acele maimuţe aveau şi degetul mare de la picior
suficient de dezvoltat pentru a le permite să păşească pe întreaga talpă, au
precizat autorii studiului.
Această caracteristică ”sugerează că Danuvius
guggenmosi ar fi putut să meargă în picioare pe crengi”, a explicat într-un
comentariu publicat alături de noul studiu cercetătoarea Tracy Kivell de la
Universitatea Kent din Marea Britanie.
”Membrii acestei specii se deplasau într-o manieră
până atunci necunoscută”, a adăugat Tracy Kivell, care vede în această
tipologie de mers ”un bun model pentru locomoţia prezumtivă a ultimilor
strămoşi comuni” ai maimuţelor antropoide şi ai omului modern.