- LIBERTATEA TE AJUTĂ: Care este cuantumul ajutorului financiar pentru veteranii de război?
- LIBERTATEA TE AJUTĂ Cu cât au crescut indemnizațiile veteranilor de război?
- LIBERTATEA TE AJUTĂ: Văduva de veteran de război beneficiază de medicamente gratuite?
„Cinstim astăzi dragostea de ţară, jertfa şi sacrificiul celor care au cunoscut cele mai devastatoare şi violente încleştări militare din istoria omenirii, fie că ne referim la cele Două Războaie Mondiale sau la Războiul de Independenţă. Armata României a plătit de fiecare dată un preţ greu în numele generaţiilor viitoare. Vom păstra mereu vie amintirea sacrificiului de sânge al eroilor noştri care, pe parcursul istoriei, au făcut posibil visul Marii Uniri, devenit realitate la 1 Decembrie 1918. Avem responsabilitatea ca, la rândul nostru, să acţionăm cu toată priceperea, energia şi forţa pentru apărarea intereselor naţionale ale României”, se arată în mesajul transmis de preşedinte, de Ziua Veteranilor de Război, citat de Agerpres.
El a adăugat că în anul Centenarului Marii Uniri, sunt cu atât mai importante şi de apreciat eforturile Armatei României „de a duce mai departe glorioasa moştenire a generaţiilor de bravi ostaşi”.
„Militarii noştri îşi fac datoria faţă de ţară, în teatrele de operaţii din Afganistan, Irak şi Balcanii de Vest, luptând cu determinare pentru promovarea intereselor de securitate ale României, alături de aliaţii şi partenerii strategici. Asigurarea celor mai bune condiţii pentru aceştia trebuie să fie o prioritate continuă, astfel încât misiunile încredinţate să poată fi îndeplinite cu succes.
Preşedintele şi-a exprimat aprecierea şi pentru rezultatele sportive deosebite ale militarilor români, răniţi sau invalizi în urma participării la misiuni externe sau la acţiuni militare interne, care au arătat „că limitele pot fi depăşite prin solidaritate, perseverenţă şi spirit de învingător”.
Iohannis a evidenţiat de asemenea contribuţia asociaţiilor de veterani la păstrarea valorilor naţiunii române, la formarea şi educarea generaţiilor tinere.
„Le mulţumesc veteranilor de război pentru tot ceea ce au făcut în serviciul patriei şi le transmit un cald omagiu, alături de cele mai sincere felicitări şi urări de viaţă lungă, sănătate şi împliniri personale. La mulţi ani!”, se arată în încheierea mesajului. Cu toate acestea, ne mor veteranii! Din 900.000 de supraviețuitori, au mai rămas doar 9.000.
Totuși, anul trecut, în decembrie, Guvernul a acordat ajutoare financiare pentru văduvele și veteranii de război, în prag de sărbători. În urmă cu aproximativ un an, fostul premier Mihai Tudose a înființat un grup de lucru “Guvern – Asociația Națională a Veteranilor de Război”, pentru rezolvarea problemelor celor din urmă.
În fiecare an, la 29 aprilie, se sărbătoreşte Ziua veteranilor de război. Data la care este marcată această zi aminteşte de 29 aprilie 1902, când regele Carol I a promulgat, la solicitarea supravieţuitorilor Războiului de Independenţă (1877-1878), Înaltul Decret prin care a fost instituit pentru prima dată titlul de ”veteran de război”, în conformitate cu Convenţia Statelor Europene de la Geneva, în onoarea ostaşilor care au luptat în acest război.
La articolul 2, Înaltul Decret Regal din 29 aprilie 1902 prevedea: ”Pentru ca fiecărui ostaş veteran să i se asigure liniştea şi ocupaţiunea pentru restul de viaţă, i se vor pune la dispoziţie cele necesare în acest scop, ca stimulent pentru generaţiile viitoare”, notează site-ul oficial al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, www.veterani-ww2.ro.
Astfel, participanţilor la Războiul de Independenţă li s-au asigurat, pe lângă acest onorant statut, mijloace pentru un trai decent şi diferite înlesniri, în semn de recunoaştere a sacrificiilor lor pe câmpul de luptă. În Războiul de Independenţă (1877-1878), s-au sacrificat 10.000 de ostaşi din cei peste 58.000, care au constituit Armata de Operaţii, notează site-ul amintit anterior.
De asemenea, după Primul Război Mondial, încheiat în anul 1918, au fost adoptate diferite legi, prin care participanţii la campanii şi urmaşii lor au primit diferite drepturi şi avantaje reparatorii.
Prin Legea din 13 ianuarie 1918, participanţii la Primul Război Mondial care au fost decoraţi cu Medalia ”Virtutea Militară” de război clasa I, au primit o pensie viageră, iar prin Legea din 2 septembrie 1920, li s-au creat condiţii speciale de pensionare, potrivit volumului ”Calendarul Tradiţiilor Militare” (2010).
În 1927, prin Decretul – lege nr. 1402 din 15 mai, ofiţerilor activi şi de rezervă care participaseră la Primul Război Mondial şi care fuseseră decoraţi cu Ordinul ”Mihai Viteazul”, li s-au acordat loturi de teren sau loturi de casă, precum şi anumite gratuităţi.
Potrivit datelor publicate pe site-ul www.veterani-ww2.ro, în războiul sfânt de reîntregire, încununat în România Mare, a fost mobilizată 11% din populaţia ţării, mai exact peste 880.000 de militari, iar izbânda finală a fost plătită cu jertfa a peste 335.000 morţi şi dispăruţi, a peste 75.000 de invalizi şi a circa 650.000 de morţi din rândul populaţiei civile. În cel de-al Doilea Război Mondial, armata României a pierdut peste 790.000 de militari, din care peste 92.000 au murit, peste 33.000 au fost răniţi şi peste 360.000 au fost dispăruţi pe cele două fronturi.
Veteranii de război au primit o serie de drepturi şi avantaje şi în anii următori, printr-o serie de acte normative, precum Decretul nr. 1304 din 8 mai 1933, Decretul nr. 1056 din 6 mai 1936, Legea nr. 794 din 4 septembrie 1941, Legea nr. 310 din 24 aprilie 1945, Decretul-lege nr. 440 din 4 iunie 1945. Începând din 1948, aceste drepturi şi avantaje au fost revăzute, unele fiind chiar anulate.
Guvernul a hotărât, prin HG nr. 1222/10.10.2007, publicată în M.O. nr. 699/17.10.2007, ca Ziua veteranilor de război să fie marcată anual la 29 aprilie, în semn de recunoaştere a meritelor acestora pentru apărarea independenţei, suveranităţii, integrităţii teritoriale şi a intereselor României.
În prezent, drepturile veteranilor de război sunt reprezentate de Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război, membră a Federaţiei Mondiale a Vechilor Combatanţi, cu sediul la Paris. Aceste drepturi sunt garantate de Legea nr. 49/1991 şi de Legea nr. 44/1994, modificată şi completată prin Legea 303/2007.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro