Meserii pe cale de disparitie

timid pe bulevardele invadate de autoturisme, fum de esapament, gunoaie si manele. Libertatea i-a descoperit pe ultimii meseriasi ai Bucurestiului de altadata. Singurii care se ambitioneaza sa practice „meserii pe cale de disparitie”. Tocilaria de pe Calea Mosilor. E cunoscuta prin zona. „A auzit de ea un Bucuresti intreg”, ne spune din usa Nicusor Ionescu (foto). Unul dintre ultimii tocilari ai tarii. Are pravalia din 1968. A mostenit-o de la tatal lui. „Candva era tare bine. Toti aveau nevoie de un tocilar. Acum prea putini sunt cei care-si ascut foarfecele si cutitele. si chiar daca le-ar trebui, la 10.000 de lei pentru un cutit si 20.000 – 25.000 de lei pentru o foarfeca, va dati seama ca mie nu-mi iese mare lucru”, ne-a marturisit batranul tocilar. Chiar daca ceasornicari se mai gasesc, clientii sunt din ce in ce mai rari. „Sunt ceasornicar de 30 de ani, iar afacerea merge din ce in ce mai slab. Romanii nu-si mai repara ceasurile. Le arunca pur si simplu. Le inlocuiesc. Rar imi calca pragul un client. De obicei vin la mine cei cu ceasurile scumpe, cum ar fi cele elvetiene, care au o valoare de cel putin 4 sau 5 milioane de lei”, ne-a marturisit Petre Stanescu (foto), ceasornicarul de pe strada Smardan. Cine vrea sa-si incarce bricheta sau sa-si repare umbrela are unde. Exista undeva, in Bucuresti, un mester ambulant care rezolva cat ai clipi astfel de probleme. in fiecare dimineata, pe strada Ziduri Mosi, din sectorul 2, Ludovic Duculescu (foto) isi asaza pe trotuar masuta plianta cu nelipsitul afis: „Repar brichete, umbrele si papusi”. Are 53 de ani si a fost electronist. „Nu mai vin la reparat decat cei cu brichete scumpe sau cu valoare sentimentala”, ne-a spus el. Tot aici se pot repara si umbrele cu 30.000 de lei.