„Cu maşinăria îi taie fibra lemnului şi atunci ea crapă. Nu mai iese ca a mea. Ăla o taie, o face dreaptă, dar când o pui pe acoperiş la 6 luni a crăpat toată. Ai forţat fibra lemnului”, explică Dorel. Tehnica pe care o foloseşte este exact cea din urmă cu un secol.
Tinerii sunt dezinteresaţi de tradiţie
El a învăţat de la moţi bătrâni şi de atunci lucrează numai aşa. A reuşit să îşi găsească un singur ucenic destoinic.
„Câţi mai ştiu? Eu şi cu băiatul ăsta, că bătrânii ăştia nu prea or făcut. Nici la moţi nu se mai găsesc, numai doi, din vreo 12, câţi erau. Lucrau original. Nu mai fac. E uşor, că-l bagă la abrict. El face la zi 10.000, eu fac la zi cu omul ăsta, şi tragem, mai mult de 1.200 nu putem să facem”, explică meşterul.
E greu de păstrat meseria pentru că nu se câştigă bine. Şi presupune şi multă muncă. Au mai venit oameni să înveţe, dar s-au dovedit că nu sunt de încredere.
„Am adus 5-6 băieţi. «Ho, gata, că ştim». Degeaba, că nu-s de treabă, nu ştiu. Nu mai găseşti„, se plânge Dorel Ştefan.
„Noi trebuie să fim un fel de «role model»”
Nu este totul pierdut. Muzeul Astra, din Sibiu, a început să deruleze un proiect pilot, prin care angajează doar meşteri care ştiu să lucreze în moduri tradiţionale. Este însă nevoie de sprijinul autorităţilor, inclusiv prin modificări legislative, ca acest sistem să prindă şi să le arate tinerilor din zonele rurale că pot câştiga foarte bine şi lucrând tradiţional.
„Pe marea majoritate a şantierelor de întreţinere lucrăm cu companii care ne prezintă dovada că respectivii oameni sunt meşteri din anumite zone rurale. Încercăm cumva din ţară să-i aducem, să le arătăm că meşteşugurile acestea sunt încă sustenabile, că poate să fie o sursă constantă de venit, una bună”, ne-a spus Ciprian Ştefan, directorul Muzeului Astra.
Aşchi nu sare departe de trunchi
Modelul este inspirat tocmai de ce face Dorel. Asta pentru că directorul muzeului Astra este fiul său. Ce face tatăl său în acea zonă ar putea în viitor să devină o afacere pentru mulţi tineri. La mijloc stau zeci de milioane de euro, fonduri alocate anual pentru restaurarea monumentelor istorice.
„Noi la muzeu încercăm să ne acredităm ca instituţie de acreditare profesională, pe componenta aceasta de meşteşug, lemn, piatră, fier. Sunt atâtea companii care câştigă licitaţii pe bandă rulantă în domeniul restaurărilor, dar nu prea au resursă calificată”, spune directorul muzeului Astra.
Banii din acest domeniu, dacă ar fi direcţionaţi în special către meşteri tradiţionali, ar putea crea, la modul ideal, undeva pe la 150.000 de noi locuri de muncă.
„Dacă nu găsim sustenabilitatea acestui meşteşug şi nu o demonstrăm, nu este tentant pentru niciun tânăr să fie dulgher sau tâmplar. Tâmplar adevărat, nu ce avem acum”, spune Ciprian Ştefan.