Metoda prin care România ar putea obține două tone de metale rare anual, din ceea ce aruncă oamenii

Aurul tehnologiei din gunoaie

În aparatele electrice uzate pe care le aruncăm la întâmplare se ascund resurse extrem de valoroase pentru economie și pentru mediu.

„Deșeurile electronice, în care putem regăsi aproape întreg tabelul lui Mendeleev, au un potențial semnificativ de a deveni o sursă alternativă de metale rare”, spune Roxana Puia, director de comunicare al Environ.

Telefoanele, computerele, televizoarele și chiar lămpile fluorescente conțin metale rare precum neodim, ytriu, europiu, terbiu sau gadoliniu. Un singur telefon mobil are până la 0,1% metale rare. Pare puțin, dar dacă am recicla o tonă de telefoane, am obține 3,3 kilograme de astfel de materiale. Iar la nivelul întregii țări, se estimează că s-ar putea strânge anual două tone de metale rare.

Europa vrea 25% din necesar din reciclare

Uniunea Europeană s-a mișcat deja. În aprilie, Parlamentul European a adoptat un regulament care cere statelor membre să-și asigure cel puțin 25% din consumul de materii prime strategice prin reciclare. Printre aceste materii se află și cele 17 elemente chimice cunoscute drept „pământuri rare”, indispensabile în electronice, energie verde sau industrie auto.

Regulamentul UE impune etichetarea produselor cu magneți permanenți (unde se află cele mai multe metale rare), colectarea lor separată și sortarea lor pentru reciclare. Cu alte cuvinte, becurile arse, camerele video vechi, telefoanele sparte sau hard disk-urile defecte trebuie transformate în resursă, nu în deșeu.

Recomandări

Ce înseamnă ca George Simion să devină președinte: România se află în faliment nedeclarat, există riscul să nu se plătească pensiile, leul va cădea

Ce avem în aparatele din casă

Cele mai mari concentrații de metale rare sunt în:

• lămpile fluorescente, care conțin până la 2% ytriu și europiu
• hard disk-uri, care au până la 1,5% neodim și disprosiu
• smartphone-uri și computere, care conțin până la 0,1% din aproape toate metalele rare
• televizoare și camere video, care conțin până la 0,01% ytriu, europiu și terbiu

România importă deja metale rare. În 2023, a cumpărat din străinătate 557 de kilograme de scandiu și ytriu. Totuși, țara are și resurse proprii, mai exact 18 milioane de tone de minereu de mangan și zăcăminte importante de magneziu, grafit și cupru.

Cine domină piața mondială

La nivel global, China este lider absolut în domeniul metalelor rare, cu rezerve estimate la 44 de milioane de tone. Pe locurile următoare vin Brazilia, India, Australia și Rusia. România nu are o estimare clară a rezervelor, dar este inclusă pe lista proiectelor strategice ale UE în privința materiilor prime critice.

Totuși, doar 1% din cererea de metale rare din lume este acoperită din reciclare. Asta înseamnă că, în loc să refolosim ce avem deja în casele și birourile noastre, continuăm să distrugem natura prin minerit.

Metalele rare nu sunt doar scumpe. Sunt și greu de obținut, cu un impact uriaș asupra mediului. Iar dacă nu învățăm să le recuperăm din electronicele vechi, vom rămâne dependenți de importuri și de bunăvoința altor țări.

Recomandări

George Simion forțează varianta Călin Georgescu premier. Insistă până la alegerile anticipate, chiar dacă provoacă instabilitate: „Pot dizolva Parlamentul”

„O reciclare inteligentă contribuie la economia circulară prin conservarea resurselor naturale și promovarea dezvoltării durabile”, mai spune Roxana Puia.

Urmărește în fiecare zi seria de materiale dedicate finalei prezidențiale – „Nicușor Dan vs George Simion”! 

Urmărește-ne pe Google News