Metoda Bolintin. Românii dintr-un grup de Facebook propun expulzarea sau chiar incendierea romilor dintr-o comună din Neamț

Pe 20 septembrie, într-o zi de duminică, Damian, un adolescent de 16 ani din comuna Borca, județul Neamț, a fost tâlhărit și bătut de patru tineri romi, cu vârste între 17 și 23 de ani. Băiatul, căruia i s-a furat telefonul mobil, s-a ales cu traumatism cranio-cerebral, hematom cranian și contuzie coloana cervicală.

Agresorii au fost reținuți chiar a doua zi și trimiși în arest preventiv, pentru 30 de zile. 

Dar, pentru unii săteni, intervenția autorităților nu a fost satisfăcătoare.

În câteva zile, oamenii au început să discute despre expulzarea romilor din comună sau chiar despre incendierea lor. 

”Trebuie să se ieie singuri și să plece de acolo de unde o venit, de acolo din India.(…) Trebuie expulzați”, a spus un bărbat tânăr într-un live.

”Sincer, eu aș lua 20 de litri de benzină și le-aș da foc ca la șobolani! Să mă ierte Dumnezeu! După care eu personal aș suna la poliție!”, a scris o femeie pe un grup de Facebook.

”Revolta etnică”

Mai întâi a avut loc un protest, prezentat în presă ca o ”revoltă etnică”. ”Localnicii acuză membri ai comunităţii rome că le-au făcut traiul insuportabil”, a titrat Adevărul. Protestul, organizat de un candidat la primărie, s-a desfășurat pe 24 septembrie, cu trei zile înaintea alegerilor locale. Au participat peste 100 de localnici.

Recomandări

Mircea Geoană, interviu integral la 55 de întrebări – powered by Libertatea: „România este, în continuare, un loc în care șmecherii par să se descurce mai bine”

Doi candidați la primărie au luat cuvântul primii: Radu Emil Constantin, absolvent de Teologie, candidat din partea partidului naționalist AUR și cel care a scos autorizația pentru protest, și Daniel Calu, profesor de religie și candidat la primărie din partea partidului Pro România. Au urmat primarul, o învățătoare, o fostă învățătoare, alți localnici. Printre cuvântări, s-a rostit ”Tatăl Nostru” și s-a strigat ”Vrem dreptate!”.

Oamenii au spus inițial că nu vor ca povestea lui Damian să se repete în sat, că vor mai multă siguranță, că nu se simt protejați de poliție. Discursurile și comentariile celor din mulțime au devenit treptat mai furioase și direct îndreptate împotriva romilor. Niciun reprezentant al acestora nu a fost la protest. 

”Doar drepturi, obligații zero”, a strigat cineva din mulțime despre romii din comunitate. Trăiesc doar din ajutor social și nu muncesc, au spus localnicii, ca apoi tot ei să precizeze că mulți romi lucrează la negru la gaterele din comună.

Din 6.600 de locuitori ai comunei Borca, circa 500 sunt romi, a zis pentru Libertatea primarul de la acea dată, Geo Ovidiu Niță. 

”Trebuie să scăpăm de asemenea nație spurcată”

Sub ochii reprezentanților poliției și Jandarmeriei, discursul a devenit tot mai violent.

Recomandări

Autostrada peste Carpați care ar putea fi scoasă integral la licitație în 2024. Drumul montan de mare viteză, proiectat să fie inaugurat în 5 ani

”Părerea mea e să îi mute undeva”, ”Să îi ducă dracu”, s-a strigat din mulțime. ”Trebuie să scăpăm de asemenea nație spurcată”, a spus un localnic la microfon. Aplauze, urmate de un îndemn la violență: ”Organele de ordine (…) să facă ordine pe acolo, nu cu bâta, nu cu pistolul, nu cu pumnul, cu biciul. Nu se mai poate, vă mulțumesc”.

Deși inițial candidatul Radu Emil Constantin a spus că ”nu vrem să le dăm foc sau să-i scoatem de aici”, după 20 de minute s-a răzgândit: ”Să vadă toată lumea că se iau măsuri. Dacă nu, o să mergem și o să facem dreptate în cartierul (romilor, n.r.)”.

Protestatarii au subliniat că romii ar fi privilegiați, că poliția îi protejează, iar ei nu trebuie să respecte legile. 

”Educația face minuni”

Dintre cei care au luat cuvântul, o femeie a avut o poziție mai conciliantă. 

”Sunt sigură că acei tineri care au făcut fapta, dacă ar fi fost educați și sprijiniți din timp, poate duminică ar fi luat o altă decizie”, a spus Andreia Sufletu. ”Educația face minuni. Acei părinți trebuie să fie învățați să fie părinți. Copiii nu sunt îngrijiți, nu sunt ascultați. Ei trăiesc într-un mediu care pentru dumneavoastră vi s-ar părea imposibil de crescut.”

Recomandări

Live Text | Alegeri SUA 2024. Cursa între Kamala Harris și Donald Trump va fi decisă de șapte state-cheie. S-au deschis secțiile în Georgia, Michigan și Pennsylvania, care ar putea înclina balanța

”Nu poate să meargă nimeni peste ei din senin. Trebuie solicitări, trebuie să fie o motivație”, a adăugat Sufletu.

În ciuda mesajelor instigatoare la violență, reprezentanții IPJ Neamț au spus pentru Libertatea că ”nu au fost semnalate fapte de natură penală sau contravențională pe perioada desfășurării adunării publice”.

”Și eu pot fi Damian”

În afară de protest, oamenii și-au făcut un grup de Facebook numit ”Și eu pot fi Damian”.

Numele grupului imită sloganurile din recentele proteste antirasiste din SUA, în care protestatarii se identifică cu victima: ”Eu sunt George Floyd”, ”Nu pot să respir”. Floyd e bărbatul de culoare omorât de poliție în SUA la sfârșitul lui mai.

Scopul declarat al grupului de Facebook e de a fi ”la dispoziția cetățenilor de bună credință din localitate” și de a-l ajuta pe Damian. În descriere se precizează că ”nu acceptăm îndemnul la ură, rasism, violențe indiferent de etnie sau sex”.

”Foc, foc, foc”. ”Apelați la metode clasice”

În ciuda descrierii, postările de pe grupul care între timp a ajuns la peste 1.900 de membri și a depășit granițele comunei Borca, având membri din toată țara, includ îndemnuri la violență extremă.

Mulți de pe grup vorbesc despre eșecul autorităților de a-i apăra și propun o metodă de tip vigilante: un grup de cetățeni care își fac singuri dreptate, deoarece nu au încredere în instituții. 

”Fără ochii martorilor, câteva picioare și mâinile rupte să vedeți cum se liniștesc sau ne provoacă așa de tare încât să le dăm foc”, a scris cineva.

”Foc, foc, foc”, a mai scris un bărbat.

”Borca avea bărbați vrednici, domnilor bărbați și tați, nu lăsați să intre frica în copiii voștri, dacă nu există primar și poliție, apelați la metode clasice. Astea funcționează”, a scris una dintre moderatoarele grupului.

Dar membrii spun că nu sunt rasiști, deși reacționează cu emoticoane de ”love” la postări care propun incendierea sau izgonirea romilor.

Profesor de religie, candidat la primărie: ”Ar exista soluții pentru liniștirea lor”

Pe grupul de Facebook ”Și eu sunt Damian” a comentat și un alt candidat la primărie din partea partidului Pro România, Daniel Calu.

Profesor de religie, fost director-adjunct la Liceul ”Mihail Sadoveanu”, Calu a spus într-o postare că are și copii de etnie la școală, care ”sunt o problemă majoră”, dar că ar exista ”soluții pentru liniștirea lor”.

”Casele/anexele celor fără acte de proprietate ar trebui demolate, cu ajutorul mascaților. (…) Poliția din comună trebuie să se implice activ și permanent prin razii, legitimări”, a sugerat profesorul de religie.

A fost printre cele mai apreciate postari de pe grup. 

Amenințările au trecut dincolo de Facebook

Mirel Moldovan, fost lider al romilor din comună, a spus pentru Libertatea că e o atmosferă de teroare în sat de vreo două săptămâni. Bărbatul care a lucrat 21 de ani în mină este acum pensionar. 

”Românii ne fac pe noi în tot felul. Acum, dacă mă credeți, am fost până în centru și copilul o venit de la școală și se uitau urât pe noi, numai să nu ne deie în cap. Vă dați seama în ce situație suntem”, a povestit bărbatul.

Nu mai sunt primiți la magazinele din sat, cu excepția unuia, a continuat Moldovan, iar copiilor romi li s-a spus să nu mai vină la școală în următoarele două săptămâni, până se liniștesc lucrurile. 

Vasile Amariei, directorul Liceului ”Mihail Sadoveanu” din Borca, neagă însă aceste afirmații: ”Am fost sunat imediat după evenimente de un părinte al unui copil de etnie romă. Mi-au spus că se tem să meargă la școală. Le-am spus că nu au de ce. Dacă este ceva, să ne anunțe, să anunțe poliția. Nu s-o întâmplat nimic altceva, vreun conflict, de când s-a revenit la școală”, a precizat directorul.

De asemenea, fostul lider al romilor a povestit că un cunoscut l-ar fi avertizat că vor urma violențe. 

”M-o sunat un băiat care mă cunoaște și o zis, Mirel, vezi că aici de Anul Nou se face Capră și se bate Soci cu Sabasa (două sate din comuna Borca, n.r.). Acum de Anul nou, venim. Nu ne mai batem cu românii, ne batem cu țiganii. Luăm căsile de la un capăt și până în capătul celălalt, cu bote”, a relatat Mirel Moldovan.

”Și am zis, mă, băiete, ca să vii tu într-o ogradă la cineva, asta e violare de domiciliu. Asta e pușcărie, nu îți dai seama? Nu se poate face pe cale pașnică? Să mergem la prefectură și eu și câțiva români. Eu sunt pentru dreptate, nu pentru strâmbătate”, a povestit bărbatul.

Însă și Mirel împărtășește una dintre ideile exprimate la protestul de pe 24 septembrie. Crede că ar trebui expulzați din sat romii nou-veniți, ”corturarii din Bacău”, care s-au căsătorit cu fete din sat și au rămas aici. Aceștia sunt ”agresivi, umblă cu cerșitul, beau”, spune fostul lider al romilor.

IPJ Neamț: Zona este monitorizată

„Astea sunt povești, cu datul foc”, a comentat primarul pe cale să părăsească fotoliul. ”Nu își asumă nimeni. Romii autohtoni nu au creat de-a lungul anilor probleme. Doar cei ce vin din alte părți”.

”Rata de infracționalitate în rândul romilor este nesemnificativă. Conflicte între români și romi nu prea au fost”, a completat edilul pentru Libertatea.

În schimb, Radu Emil Constantin, cel care a organizat protestul, crede că se va ajunge la violență din partea oamenilor, ”lumea e foarte pornită împotriva lor”.

”Damian nu a fost singura problemă. Au fost persoane la care li s-au tăiat cauciucurile la magazin, oameni amenințați, copii tâlhăriți. Noi vrem siguranță. Oamenii se tem la 6 seara să se ducă la magazin din cauza romilor”, a adăugat Constantin.

Reprezentanții IPJ Neamț precizează însă că ”zona este monitorizată” de Poliția din Borca și din Bicaz. Adică ”polițiștii au în vedere zona unde domiciliază cetățenii de etnie romă, sunt efectuate patrulări, ca să nu fie înregistrate evenimente în zona ordinii și siguranței publice”.

”Nu au fost înregistrate evenimente deosebite în zonă, nu au fost depuse plângeri. Se au în vedere ambele părți, în special cea de romi, pentru că de acolo provin autorii tâlhăriei respective”, conform IPJ Neamț.

Se repetă istoria?  

”Niciun marș. Metoda Bolintin”, a scris un bărbat în vârstă pe grupul de Facebook înainte de protestul organizat pe 24 septembrie în Borca.

Comentariul face trimitere la actele de violență din primăvara lui 1991, când mai multe comunități de romi din localitățile Bolintin – Vale, Bolintin – Deal și Ogrezeni, județul Giurgiu, au fost incendiate.

Mii de români au participat la aceste acțiuni. Spuneau că nu sunt mânați de rasism sau ură etnică și că doar vor să scape de ”infractori”. Autoritățile le-au validat discursul.

La începutul anilor ‘90, au avut loc în jur de 30 de astfel de evenimente în toată țara. Cercetătorul și activistul István Haller, în prezent membru în Consiliul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și fost șef al Biroului pentru Drepturile Omului din cadrul organizației Liga Pro Europa, a studiat fenomenul și a scris mai multe lucrări pe tema asta.

Cum se declanșează violența?

Scenariul declanșator a fost similar în toate cazurile de violență extremă care s-au soldat cu incendierea și/sau expulzarea romilor:

”Atitudinea deja negativă față de comunitatea romilor este intensificată brusc de un incident – o luptă banală între tineri într-o discotecă, ca la Mihail Kogǎlniceanu, o luptă în pub, ca în cazul din Reghin sau, în cazuri extreme, o crimă ca la Bolintin Deal sau Hǎdǎreni”, a explicat Haller într-un articol din 1998.

La Hădăreni, de exemplu, incendierea s-a petrecut după ce un bărbat rom l-a înjunghiat pe un român din localitate, iar apoi agresorul, fratele și cumnatul său s-au baricadat într-o casă. Oamenii din localitate s-au adunat acolo și-au dat foc casei. I-au bătut pe doi dintre bărbații romi care au încercat să fugă până când aceștia au murit, iar al treilea a murit ars de viu în casă. Localnicii au dat apoi foc altor 13 case din sat și au distrus alte 4.

Incendierile și crimele din Hădăreni, dar și din alte localități din România, au fost posibile și pentru că poliția nu a intervenit, a scris Haller, iar vinovații nu au pățit nimic ulterior. 

”Probabil că oamenii nu cred în autorități”

L-am întrebat pe Haller dacă un scenariu ca în anii ‘90 s-ar putea repeta.

Au mai fost două astfel de incidente în localități din Harghita în perioada 2007-2008, explică cercetătorul. ”Jandarmeria a intervenit acolo și a oprit populația să incendieze case, dar a trecut o perioadă destul de lungă în care Jandarmeria a trebuit să fie prezentă”.

Acum, Haller crede că rasismul a crescut iar în România. ”Trăim din nou o perioadă mai complicată. Probabil că oamenii nu cred în autorități și vor să ia decizia în mâinile lor. Mecanismul este extrem de periculos. Au fost făcute o mulțime de formări pentru polițiști, să știe să intervină în astfel de situații”:

În Bolintin-Vale, în perioada stării de urgență, mai mulți romi au fost bătuți de polițiști, după ce au fost surprinși făcând grătar. 

”Din păcate, cred că se poate ajunge la fapte”, spune Haller legat de cazul Borca. Deși Facebook-ul poate funcționa ca un loc bun de defulare, nu este exclus însă ca un astfel de grup să coboare în offline, la fapte, crede Haller.

Autoritățile trebuie să intervină, spune activistul, ”ca să nu ajungem la o tragedie”.

”Nu există vinovăție colectivă”

”Vinovăția este individuală și cel care a făcut o faptă trebuie să răspundă. Oamenii trebuie să înțeleagă că o nedreptate nu se poate rezolva printr-o altă nedreptate pentru că atunci ajungem la un haos”, precizează Haller.

De ce oamenii amestecă atât de ușor vinovăția individuală cu cea colectivă, mai ales când vine vorba de romi? 

”Asta se întâmplă nu doar când vine vorba de romi, dar în special atunci, pentru că romii au mai puțin sprijin. Vă dați seama ce s-ar întâmpla la Odorheiu Secuiesc, după ce se comite o tâlhărie și eventual făptașul este un român, dacă maghiarii s-ar aduna și ar decide ca românii să fie expulzați din Odorhei. Nici prin gând nu le-ar trece așa ceva, pentru că știu imediat că toate forțele din România s-ar duce acolo.

Dar pentru că romii reprezintă un grup de care nu prea se ocupă nimeni, ei cred că se va putea face orice cu aceștia pentru că nu li se va întâmpla nimic. Ceea ce a și fost adevărat o bună perioadă de timp”, spune Haller. 

Ditrău: ”Să dăm foc ca în anul ‘90”

Incidente etnice s-au petrecut, la începutul anului, și la Ditrău, o comună din județul Harghita, unde localnicii s-au răsculat împotriva a doi srilankezi care s-au angajat la o brutărie din localitate. Au existat amenințări cu incendierea caselor acestora. Unul dintre sloganurile folosite a fost ”Să dăm foc ca în anul ‘90”. Lucrurile nu au degenerat la Ditrău pentru că a intervenit repede Poliția și s-a deschis un dosar penal, explică Haller.

”Frica noastră vine din trecut. Frica noastră vine din necunoscut”, a spus atunci preotul din sat.

Făcea referire la un alt incident în Ditrău, de la sfârșitul anilor ‘80, care a pornit de la un furt de găini și s-a terminat cu incendierea unor case locuite de romi. A rămas în memoria localității timp de peste 30 de ani și a fost resuscitat în contextul venirii celor doi străini. 

Odată ce apar astfel de violențe etnice în localități, e foarte greu să repari lucrurile. 

”Trebuie să treacă mulți ani până se liniștesc apele dacă există un conflict violent. Eu m-am întors în câteva localități în care au avut loc astfel de incidente după 5-10 ani. Încă exista o stare conflictuală. Dacă nu se depune energie pentru calmarea situației, atunci rămâne un jar acolo și la orice incident se poate renaște ura”, adaugă cercetătorul.

Rezultate Alegeri SUA – cine va fi noul președinte al Americii!

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro