În 2018, în România au fost identificate și luate în baza de date a poliției, 497 de victim, iar 212 dintre acestea au fost minori. Statistica arată că, peste 80% dintre cei traficați au sub opt clase și, mai grav, doar 59 privin din familii cu doi părinți.
Iana Matei, psiholog, organizația ReachOUT a daclarat pentru Libertatea că, atunci când iei un copil de la 12 ani și îl crești, îl ai așa cum îl crești. Așa sunt și aceste fete traficate. Ele nu cunosc altă viață! Ea spune că „Loverboy” este o metodă inventată în Olanda, acum 10 ani și că fetele, odată îndrăgostite, sunt santajate. În cazul României este foarte ușor, pentru că multe dintre ele sunt minore și provin din familii destrămate.
„Ar trebui să vorbim de pedofilie, nu doar de proxenetism”, este de părere Ioana Matei, care spune că DIICOT a desființat secția specială care se ocupa de traficul de persoane, pentru că este o întreagă psihologie în spatele acestor rețele.
”Traficanții sunt prieteni buni cu polițiștii”
Psihologul spune că 80% dintre fete care vin la asociația ei se recuperează, dar este un proces mai lung, fiind nevoie de consiliere. „Când iei un copil de la 12 ani și îl crești, îl ai așa cum îl crești. Așa sunt și aceste fete traficate. Ele nu cunosc altă viață”, conchide Matei. „În 1998, când am început să lucrez cu vitimele traficului, primele trei au venit din Câmpulung. Fetele au declarat că traficanții erau buni prieteni cu polițiști. Nu s-a schimbat nimic de atunci” , susține Iana Matei.
Ea consideră că părinții nu-și lasă copii să plece de acasă, dar recrutatorii trec la amenințări, de genul „sora ta va avea de suferi sau bunica ta va fi înjunghiată”. De multe ori ,copilele nici nu vor să plece de de la recrutatorii de victim, pentru că aceștia se poartă bine cu ele, în primă instanță.
Ciprian Ghițuleasa, purtător de cuvânt Agenția Națională Împotriva Traficului (ANITP), a declarant, pentru Libertatea, că traficul de persoane reprezintă un lanț. Racolarea este prima etapă, iar următoarele sunt transportul, vânzarea, cazarea și exploatarea victimelor.
El spune că traficanții își urmăresc mult timp victimele, cel puțin în cazul minorilor, unde se erijează în prieteni buni și cei mai la îndemână sfătuitori.
„Traficantul sădește niște semințe de control”
Ghițuleasa susține că viitoarea victimă va fi fotografiată în ipostaze compromițătoare, va fi canalizată către o infracțiune, care vor fi folosite pentru următoarea șantajare.
Reprezentantul ANITP spune că traficantul de persoane încearcă să insufle ideea că nimeni nu se poate atinge de el. „Multe persoane mint și spun victimelor că vor face închisoare pentru prostituție sau pentru că au furat. Nu este adevărat! Traficantul va face, nu victima„, conchide Ciprian Ghițuleasa.
Agresorul se transformă în prietenul victimei, iar de multe ori trimite mesaje prin prietenii victimei, părinții acesteia. Aceștia știu să se facă plăcuți! De multe ori, victimele ajung să fie izolate.
Fenomenul traficul de persoane este complex. Victimele nu sunt cauza, însă cauza este dată de cererea tot mai mare de servicii sexuale. Traficul de persoane reprezintă un lanț. Racolarea este prima etapă, următoarea este transportul, vânzarea, cazarea și exploatarea este ultima parte.
Prostituată româncă, ucisă în Elveția. Un lucrător al frontieră din Elveția este suspectat că ar fi ucis o prostituată de 18 ani din România, la sfârșitul anului 2016. Pentru că devenise de nerecunoscut, femeia a fost identificată aproape un an mai târziu după ce criminaliștii au folosit tehnologia 3D pentru a realiza portretul robot al acesteia.
Ultimele zile din viaţa Mihaelei Miloiu, fata traficată și omorâtă la Lausanne! 7 săptămâni şi jumătate, atât a durat călătoria ei. Capturată de un clan de interlopi din România, care a fost tratat cu indulgență de către justiție, Mihaela ajunsese în Lausanne de la marginea satului Capul Piscului, crezând că trăieşte marea poveste de iubire a vieţii ei. În realitate, era prinsă în capcana unei reţele de trafic de carne vie, iar pentru naivitatea ei şi pentru greşelile altora, fata de 18 ani a plătit cu viaţa.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro