Fostul primar al sectorului 5 din București a depus o plângere penală împotriva a 9 din cei 10 magistrați care l-au judecat din 2015 încoace. Acesta susține că dosarul lui a fost inițial clasat, iar judecătorii n-au făcut altceva în ultimul deceniu decât să „tergiverseze soluționarea cauzei”, să-i „lezeze onoarea” și să-i „afecteze cariera politică”.

Fostul primar social-democrat este judecat pentru 49 de fapte de luare de mită, 52 de fapte de abuz în serviciu și 18 fapte de spălare de bani.

Ultima faptă a lui Marian Vanghelie de la care curge termenul de prescripție e una de spălare de bani, din data de 3 februarie 2015. Spălarea de bani se pedepsește cu până la 10 ani de pușcărie, astfel că termenul de prescripție e de 10 ani.

Dacă avocații fostului primar „lungesc” procesul până pe 3 februarie 2025, atunci Vanghelie va scăpa de răspunderea penală și în acest dosar.

De aceea, echipa de apărători cere efectuarea de expertize noi (contabilă și în specialitatea construcții), formulează cereri de recuzare pe bandă rulantă și, mai nou, depune plângeri penale împotriva judecătorilor.

Reamintim că Marian Vanghelie este acuzat că, pe vremea când era primar, în perioada 2006-2014, a cerut „comisioane” de până la 20% din valoarea contractelor pe care tot el le atribuia, prejudiciul stabilit prin hotărârea de condamnare fiind de 15.044.700 de euro.

Avocat: „Magistrații trebuie să răspundă pentru faptele lor”

În încheierea de ședință din data de 25 iunie 2024, consultată de Libertatea, judecătorii preiau pasaje din cererea de recuzare formulată de avocatul lui Marian Vanghelie.

Printre detalii se numără și faptul că fostul edil al sectorului 5 a făcut o plângere penală împotriva magistraților care l-au judecat până acum:

  • „Apărătorul ales al apelantului inculpat (Vanghelie Marian – n.r.) având cuvântul, arată că înţelege să formuleze o cerere de recuzare a judecătorilor din prezentul complet de judecată, respectiv a dnei judecător (Bărăscu Maria Virginia – n.r.) şi a dnei (Georgescu-Ashemimry Violeta-Elena – n.r.), în baza art. 67 C.p.p. coroborat cu art. 64 pct. f) C.p.p., întrucât există o suspiciune rezonabilă că imparţialitatea judecătorilor este afectată.
  • În ceea ce o priveşte pe doamna judecător (Bărăscu Maria Virginia – n.r.), arată că a fost depusă, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, o plângere penală împotriva sa, prin care se solicită tragerea la răspundere penală a tuturor magistraţilor care au contribuit la tergiversarea soluţionării prezentei cauze ce-l vizează pe inculpatul (Vanghelie Marian Daniel – n.r.), timp de 9 ani, cauza fiind soluţionată prin pronunţarea unei soluţii de clasare.
  • Menţionează, de asemenea, că şi doamna judecător (Bărăscu Maria Virginia – n.r.) a avut o contribuţie în tergiversarea acelui dosar, respectiv, după ce dosarul s-a închis, a dispus redeschiderea dosarului penal, fiind efectuate din nou cercetări.
  • De asemenea, arată că înţelege să formuleze o cerere de recuzare şi în ceea ce o priveşte pe doamna judecător (Georgescu-Ashemimry Violeta-Elena – n.r.). Depune la dosarul cauzei, în scris, cererea de recuzare, precum şi un set de înscrisuri în susţinerea acesteia.
  • Apărătorul ales al apelantului inculpat (Vanghelie Marian – n.r.) arată că a depus la dosarul cauzei adresa nr. 521/24.05.2024 din care reiese că s-a formulat plângere penală.
  • Prin urmare, apreciază că magistraţii trebuie să răspundă pentru faptele lor, având în vedere că, din cauza celor 9 ani, inculpatului (Vanghelie Marian – n.r.) i-a fost lezată onoarea şi i-a fost afectată cariera politică. Învederează, totodată, că în prezenta cerere de recuzare au fost invocate alte aspecte”, se arată în documentul citat.

Motivul recuzării: redeschiderea unui dosar mai vechi al lui Vanghelie

La rândul său, procurorul de ședință a arătat că, în opinia sa, cererea de recuzare este inadmisibilă, având în vedere că s-au formulat cereri de recuzare şi la termenele anterioare.

  • „În realitate nu se prezintă alte motive, se invocă aceleaşi aspecte îmbrăcate într-o altă formă şi se încearcă, la acest moment, eludarea sau încălcarea dispoziţiilor art. 67 C.p.p. privind recuzarea, având în vedere că singurul lucru pe care îl vrea apărătorul ales al apelantului inculpat Vanghelie Marian Daniel este să tergiverseze soluţionarea cauzei.
  • Din punctul de vedere al Ministerului Public motivele prezentate de apărătorul ales al apelantului-inculpat Vanghelie Marian Daniel până la acest moment au fost reiterate şi în celelalte cereri de recuzare, care au fost respinse”, a declarat procurorul de ședință.

Pe data de 25 iunie 2024, cererea de recuzare a judecătoarelor Maria Virginia Bărăscu și Elena Violeta Ashemimry-Georgescu a fost înaintată către alt complet de judecată și a fost respinsă.

Avocații fostului edil al sectorului 5 încearcă pe diverse căi s-o elimine din proces de președinta completului de judecată, Maria Virginia Bărăscu, pe motiv că pe data de 17 februarie 2022 a admis cererea DNA de redeschidere a unui dosar mai vechi al lui Marian Vanghelie (nr. 479/P/2015).

În respectiva cauză, Marian Vanghelie era cercetat pentru o mită de 2,5 milioane de euro în vederea încheierii, în 2008, a unui contract de salubritate pe o perioadă de 8 ani „cu dedicație” pentru firma Romprest.

Dosarul fusese clasat în 2020 de procurorii DNA, deschis din nou prin ordonanța procurorului-șef de atunci, Crin Bologa, apoi închis de Tribunalul București pe 18.02.2021.

Pe data de 17 februarie 2022, judecătoarea Maria Virginia Bărăscu, care pe atunci era la Tribunalul București, a confirmat redeschiderea urmăririi penale împotriva lui Marian Vanghelie în dosarul penal nr. 479/P/2015.

Marian Vanghelie a fost condamnat pe fond la 11 ani și 8 luni pentru luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani. Foto: Ionuț Mureșan

Motivarea judecătoarei Bărăscu: Nu e clar pe ce s-a întemeiat clasarea

Iată câteva extrase din motivarea judecătoarei Bărăscu din data de 17 februarie 2022, consultată de Libertatea:

  • „Judecătorul de cameră preliminară apreciază că procurorul ierarhic superior a constatat în mod corect, raportat la actele dosarului, şi conţinutul ordonanţei de clasare, că nu se poate stabili împrejurarea pe care se întemeia clasarea în ceea ce priveşte infracţiunile de corupţie – din moment ce situaţia de fapt nu a fost lămurită în mod complet -, respectiv nu există temeiul de clasare, în ceea ce priveşte infracţiunile de abuz în serviciu, prin urmare se impune redeschiderea urmăririi penale în cauză.
  • Prin urmare, judecătorul reţine greşit argumentul apărării conform căruia este nelegală infirmarea ordonanţei de clasare pe motivul greşitei interpretări şi aplicări a legii, neputând fi considerată o împrejurare care nu a existat.
  • În speţă nu se poate decela împrejurarea pe care s-a bazat clasarea, prin urmare nu suntem în situaţia intervenirii unei împrejurări noi atât timp cât toate împrejurările cauzei nu au fost lămurite sub toate aspectele la momentul dispunerii soluţiei, astfel cum rezultă în mod detaliat din motivarea procurorului ierarhic superior.
  • (Misiunea – n.r.) organelor de urmărire penală e aceea de a afla adevărul, cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, pe baze de probe, ca urmare a unei activităţi de urmărire penală complete.
  • Interpretarea legii se face în urma lămuririi în mod complet şi exact a situaţiei de fapt, lucru care nu a fost făcut în cauză de procurorul de caz.
  • În cauză nu poate fi reţinut nici argumentul apărătorilor potrivit cărora s-a încălcat principiul stabilităţii juridice şi dreptul la un proces echitabil, având în vedere termenul mare în care s-a procedat la redeschiderea urmăririi penale raportat la data la care s-a dispus soluţia de clasare.
  • Acest fapt nu a fost determinat de inactivitatea organelor de urmărire penală, ci de faptul că ulterior infirmării soluţiei la data de 13.08.2020, prin decizia Completului pentru soluţionarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că procurorul ierarhic superior are competenţa de a analiza actele procurorului în cazul infirmării unei soluţii, iar nu procurorul general.
  • Raportat la complexitatea cauzei, numărul persoanelor cercetate, modificările de practică ivite, judecătorul de cameră preliminară apreciază că procedura nu a căpătat un caracter nerezonabil din punct de vedere al duratei.
  • În aceste condiţii, cu prilejul reluării urmăririi penale, procurorul urmează să reanalizeze materialul probator administrat în cauză şi, în măsura în care apreciază necesar, să îl completeze, să descrie o situaţie de fapt completă conform probelor administrate şi să dispună o soluţie legală şi temeinică”, arăta judecătoarea Maria Virginia Bărăscu în motivare.

Cei 10 judecători pe masa cărora s-a aflat dosarul lui Marian Vanghelie

Procesul de corupție în care Marian Vanghelie a fost trimis în judecată în 2015 s-a desfășurat la Tribunalul București pe parcursul a 93 de termene de judecată, timp în care fostul edil a „schimbat” 5 judecători:

  • jud. Liliana Ciupercă – abținere, 08.07.2015
  • jud. Gheorghița Sandu – abținere, 09.07.2015
  • jud. Ana Otilia Bomboș – pensionare, 01.09.2017
  • judecător, delegare la Curtea de Apel București, 01.04.2018
  • jud. Cristina Cristea, 30.05.2018-13.05.2021. Decizia pe fond: 11 ani și 8 luni de închisoare pentru Marian Vanghelie.

Pe rolul Curții de Apel București, dosarul lui Marian Vanghelie a ajuns pe masa unui complet format din Alina Carmen Gohoreanu (președinte) și Cătălin Toma Răileanu (judecător).

Pe data de 8 septembrie 2022, CSM își dă acordul pentru detașarea judecătoarei Alina Carmen Gohoreanu la Institutul Național al Magistraturii, aceasta fiind înlocuită în complet de judecătoarea Anastasia Gargale (președinte).

Completul de judecată Gargale-Răileanu a rămas stabil până în primăvara anului trecut, când judecătoarea Anastasia Gargale a fost „scoasă din schemă” pe 23 aprilie 2023, când CSM nu i-a mai prelungit delegarea la Curtea de Apel București.

În schimb, celălalt judecător, Cătălin Toma Răileanu, a fost promovat la CSM începând cu data de 2 octombrie 2023.

În noiembrie 2023, dosarul lui Marian Vanghelie a ajuns pe masa judecătoarelor Maria Virginia Bărăscu și Elena Violeta Ashemimry-Georgescu.

Cauza se află la al 63-lea termen de judecată, care va avea loc pe data de 31 octombrie 2024.

Motivarea Tribunalului: „Atitudinea inculpatului șochează prin simplitate”

Pe data de 13 mai 2021, Tribunalul București l-a condamnat pe Marian Vanghelie pentru următoarele capete de acuzare:

  • 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată (49 de acte materiale săvârșite în perioada 2007-iulie 2014).
  • 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată (52 de acte materiale)
  • 7 ani închisoare pentru infracțiunea de spălare de bani în formă continuată (18 acte materiale).

„Contopește cele 3 pedepsele concurente de câte 7 ani închisoare, urmând a stabili pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare, la care va adăuga 1/3 din restul pedepselor aplicate, adică 4 ani și 8 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 11 ani și 8 luni închisoare”, se arată în minuta instanței.

În motivarea hotărârii pe fond, judecătoarea Cristina Cristea reține următoarele:

  • „Inculpatul (Vanghelie Marian Daniel – n.r.) era primarul unei importante unități administrativ-teritoriale a Capitalei și un membru marcant al Partidului Social-Democrat.
  • Încălcând încrederea acordată de locuitorii sectorului 5 București prin voturile exprimate în anii 2000, 2004, 2008, 2012 și ignorând total promisiunile electorale și rolul funcției primarului în comunitate, dorind să își sporească veniturile și să își consolideze poziția în cadrul formațiunii politice pe care o reprezenta, a acționat în sensul solicitării unui comision procentual din contractele încheiate de primărie sau instituții subordonate, fiindu-i indiferent faptul că bugetul local va fi păgubit în același timp, iar sume de bani care puteau fi folosite în beneficiul cetățenilor ajung în posesia sa.
  • Susținerea inculpatului că respectivele contracte erau benefice comunității este adevărată, însă acestea puteau fi realizate la valori mult mai mici.
  • Împrejurarea că inculpatul a reușit obținerea unor prețuri sub prețurile practicate în piață la acel moment nu justifica însușirea prin diverse mijloace a unei părți din valoarea contractelor.
  • Atitudinea inculpatului (Vanghelie Marian Daniel – n.r.) șochează prin simplitate, acesta consideră că este judecat și condamnat pe nedrept, cât timp lucrările din contracte au fost realizate.
  • Inculpatul ignoră împrejurarea că plata valorii acestor lucrări și pe cale de consecință și a părții însușite de acesta s-a realizat din bani publici, din contribuțiile cetățenilor care aveau dreptul la corecta utilizare a bugetului comunității.
  • Instanța nu pierde din vedere că inculpatul (Vanghelie Marian Daniel – n.r.) era la momentul săvârșirii infracțiunilor în plină ascensiune politică și că prin săvârșirea unora dintre actele materiale pentru care va fi condamnat prin prezenta hotărâre a urmărit consolidarea poziției sale în cadrul partidului din care făcea parte, ascensiunea sa în cadrul acestei formațiuni, precum și obținerea încrederii conducătorilor PSD.
  • Se reține abilitatea inculpatului inclusiv în fidelizarea mituitorului, prin dispunerea încheierii unor contracte de publicitate aparent în beneficiul acestuia, dar care erau producătoare de beneficii materiale sau nepatrimoniale pentru inculpatul (Vanghelie Marian Daniel – n.r.).
  • În atare condiții, fapta inculpatului prezintă un grad de pericol social sporit, având în vedere funcția pe care o exercita în perioada infracțională, lunga activitate infracțională și valoarea prejudiciului produs.
  • Prejudiciul de 15.044.700 de euro a fost stabilit ca urmare a împrejurărilor de fapt reținute pe larg în secțiunea I a prezentei hotărâri. În esență, instanța a stabilit că lucrările de utilitate publică ar fi putut fi efectuate la un preț mai scăzut, obținut prin scăderea valorii comisionului inculpatului (Vanghelie Marian Daniel – n.r.) din prețurile convenite de părți.
  • În cauza de faţă, cu privire la daunele materiale, se constată că prejudiciul încercat de partea civilă de 15.044.700 de euro se datorează exclusiv faptelor inculpatului, săvârșite cu intenție, astfel că în temeiul art. 25 şi art. 397 C. pr. pen. rap. la art. 1357, alin. 1 Cod Civil va admite acţiunea civilă formulată de partea civilă sectorul 5 București și va dispune obligarea inculpatului (Vanghelie Marian Daniel – n.r.) să plătească părții civile suma de 15.044.700 de euro, la cursul BNR din ziua plății, cu titlu de daune materiale”, se arată în Hotărârea nr. 592/2021 din 13.05.2021, consultată de Libertatea.

Acuzațiile procurorilor DNA în dosarul lui Marian Vanghelie

Pe data de 7 iulie 2015, Marian Vanghelie a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită, abuz în serviciu și spălare de bani.

În același dosar, au fost trimiși în judecată Mircea-Sorin Niculae (vărul lui Vanghelie), Sorin Ștefan Ciocan, Laura Ciocan, director al SC Economat Sector 5 SRL, și omul de afaceri Marin Dumitru.

Potrivit DNA, în perioada 2006 – 2014, Marian Vanghelie, în calitate de primar al sectorului 5 din București, ajutat de Mircea-Sorin Niculae și parțial de Laura Ciocan, a solicitat și primit de la Marin Dumitru foloase materiale necuvenite în cuantum de aproximativ 30.403.000 de euro (reprezentând un „comision” de 20% din încasări).

Aceste foloase au fost pretinse și primite de Vanghelie pentru atribuirea de către Primăria Sectorului 5 și serviciile publice de interes local din subordinea Consiliului Local al Sectorului 5, cu nerespectarea prevederilor legale, de contracte de achiziții publice firmelor controlate de omul de afaceri Marin Dumitru, dar și pentru a dispune efectuarea plății lucrărilor aferente acestor contracte (valoarea totală este de aproximativ 738.019.000 de lei).

Foto: Ionuț Mureșan

Urmărește-ne pe Google News