Metoda prin care o învățătoare dintr-un sat din Cluj îi ajută pe elevi să-și înțeleagă emoțiile: „Afirmațiile pozitive pot vindeca”

Printre instrumentele care contribuie la dezvoltarea autonomiei elevilor se numără „Jurnalul meu de autonomie” și „Harta învățării”, explică învățătoarea Corina Boțoroga, într-un articol pentru Școala 9. 

Pe „Harta învățării”, elevii își desenează obiectivele, iar cu ajutorul ei își monitorizează apoi progresul. Trepte sau obstacole de urcat, cam așa și-au imaginat copiii parcursul lor la ore. 

De exemplu, la o unitate de învățare de la matematică, la clasa a IV-a, au stabilit ca obiective să înțeleagă: ordinea efectuării operațiilor, probleme rezolvate prin două sau mai multe operații aritmetice cunoscute, metoda grafică, metoda comparației și metoda mersului invers, exemplifică învățătoarea.

Trei elevi, de pildă, rezolvau cu dificultăți exercițiile cu cel puțin două operații aritmetice, adică greșeau la împărțiri sau înmulțiri cu numere compuse din mai mult de trei cifre. După evaluare, învățătoarea i-a încurajat să lucreze cu astfel de operații. „Și-au ales de pe fișele de lucru exact acele exerciții care le-au creat dificultăți, tocmai pentru că au devenit conștienți că au nevoie să progreseze către treapta următoare de pe harta învățării”, mai precizează aceasta. 

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

Când își ating obiectivele, e momentul să sărbătorească. „Bravo mie! Am reușit!” și „Bravo ție! Ai reușit!” sunt câteva expresii care le oferă și mai multe aripi.

Elevul își structurează activitatea

În ce privește „Jurnalul meu de autonomie”, în cea de-a doua coloană, elevii notează în ce măsură și-au atins obiectivele. Iar profesorii își lasă observațiile în ultima coloană. 

„Elevul trebuie să-și structureze activitatea, iar aceasta este una dintre dificultăți. În mediul tradițional de învățare, activitățile sunt deja structurate strict sub forma selecției materialelor, a strategiilor de învățare și a timpului alocat învățării; elevul poate solicita și primi feedback din partea profesorului cu privire la modul de realizare a sarcinilor de învățare, însă feedback-ul va fi mai puțin relevant pentru evoluția progresului pe termen mediu și lung”, mai spune Corina Boțoroga. 

Drumul inimii zdrobite, calea spre a-i înțelege pe colegi

Motivația crește și din nevoia de apartenență și relaționare, amintește învățătoarea. Educația emoțională îi ajută, așadar, pe elevi să-și exprime iubirea, grija și empatia față de colegi. 

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

În acest context, „Drumul inimii zdrobite” s-a numărat printre activitățile ținute la clasele a II-a, a III-a și a IV-a, de la Școala Gimnazială Căianu, Cluj. 

Învățătoarea le-a împărțit inimi colorate și pe foi de flipchart copiii au notat apoi nouă comentarii răutăcioase pe care le-au auzit sau le-au spus cândva. Dar și nouă comentarii pozitive. 

„Copiii au pliat inima colorată de fiecare dată când au auzit citindu-se un comentariu răutăcios de pe foaie și apoi au desfăcut câte un pliu de câte ori au auzit trei afirmații pozitive. Concluzia lor a fost că trebuie să spună mai multe lucruri pozitive pentru a înlătura efectele unui comentariu negativ și chiar și așa, rămân cicatrici. Cu ajutorul acestei activități, elevii au văzut ce se întâmplă cu o inimă expusă comentariilor răutăcioase și cum afirmațiile pozitive pot vindeca”, povestește învățătoarea Corina Boțoroga.  

Continuarea, pe Școala 9.

Fotografii: Teach for Romania

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro