Metoda prin care românii pot să păcălească automatele sistemului de reciclare și primesc vouchere pentru sticle care nu sunt în program

Internetul a „explodat” în ultima perioadă cu tot felul de filmulețe tocmai bune pentru o serie „Mit sau realitate?”.

Iepurii din ciocolată nu au bani în interior

Primul mit a fost cel legat de distrugerea a sute de iepurași de ciocolată, după ce pe rețelele de socializare au apărut tot felul de videouri cu iepuri care ar conține bani în interior.

Mitul a fost demontat imediat. În interiorul dulciurilor pentru Paște există exclusiv ciocolată și nu sunt absolut deloc bani sub învelișul dulce.

Unele magazine au transmis mesaje clare pentru clienți să nu mai distrugă produsele pentru că nu vor găsi absolut nimic în interior. Altele au pus produsele mai scumpe în cutii speciale de plastic pentru a nu mai fi distruse.

Bani și pe sticlele fără garanția oprită

Cel de-al doilea clip care a apărut de curând pe internet este legat de programul de reciclare. Sau Sistemul Garanție-Returnare (SGR), care s-a lansat oficial pe 30 noiembrie 2023 și în România.

Conform unui studiu recent Kantar, 96% dintre români cunosc sistemul în prezent, iar peste 50% dintre consumatorii români intervievați au aderat până în prezent la Sistemul de Garanție-Returnare.

Pe scurt, la fiecare sticlă de plastic, doză de aluminiu sau sticlă de sticlă cumpărată din orice magazin se oprește o garanție de 50 de bani. Exclusiv pentru produsele care conțin logo-ul SGR.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

În acest moment, pe piață mai există stocuri care nu conțin acest logo, produse cărora cumpărătorilor nu li se oprește garanția de 50 de bani și care nu pot fi returnate la automatele din magazine.

50 de bani pentru fiecare sticlă reciclată

Dar românii au găsit soluția pentru a păcăli Sistemul Garanție-Returnare și a încasa bani pe produse cărora nu li s-a oprit garanția la achiziție.

Iar unul dintre internauți a postat pe TikTok un video cu o astfel de sticlă de plastic ce nu conține logoul SGR.

Utilizatorul a printat un alt cod de bare pe care l-a lipit peste cel existent, apoi a primit un voucher de 50 de bani. 

Mit sau realitate? Merge această operațiune de a primi bani, chiar dacă sticla nu este eligibilă în proiect?

Experiment Libertatea pas cu pas

Libertatea a făcut un experiment și a folosit pentru asta o sticlă de plastic ce nu avea logoul SGR, deci nu ni s-a oprit garanția la achiziționarea produsului respectiv. Ce-a ieșit?

PASUL 1. Am xeroxat un cod de bare al unui produs cu logo-ul SGR.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

PASUL 2. Am decupat codul de bare în urma imprimării hârtiei și am lipit codul respectiv pe o bandă cu dublu adeziv.

PASUL 3. Codul pe care l-am printat, l-am lipit deasupra codului de bare original, al sticlei care nu era eligibilă pentru garanție.

PASUL 4. Am mers cu sticla de plastic la unul dintre punctele de colectare care fac parte din Sistemul Garanție-Returnare.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

PASUL 5. Am introdus sticla de plastic în aparat, iar aceasta a fost acceptată fără niciun fel de probleme.

PASUL 6. Am primit un voucher în valoare de 50 de bani, valabil 12 luni de la data emiterii lui.

Șmecheria mai merge până pe 30 iunie

Experimentul a funcționat! Dar acest lucru nu se va mai întâmpla mai mult timp.

Începând cu data de 1 iulie nu se vor mai putea introduce pe piață produse care intră sub incidența SGR, fără să fie inscripționate cu logoul și codul de bare specific. 

Așadar, până la 30 iunie, în piață vor putea circula ambele tipuri de ambalaje, cu sigla SGR, adică purtătoare de garanție, și fără siglă SGR, pentru care nu se percepe garanție. 

100 de milioane de ambalaje au fost returnate

Luni, pe 8 aprilie, cei care se ocupă de Sistemul de Garanție -Returnare au emis un studiu Kantar referitor la acest proiect.

Studiul a fost realizat în luna martie, pe un eșantion de 600 de persoane la nivel național, cu vârste între 18 și 64 de ani. 

Iar rezultatele subliniază că peste 50% dintre consumatori au aderat până acum la programul de reciclare.

Mai mult, peste 38% dintre persoanele care nu au participat încă la sistem intenționează să facă acest lucru în viitorul apropiat. Nivelul de notorietate al programului este foarte ridicat, 96% dintre români cunoscând sistemul în prezent.

În urma sondajului, șapte din zece persoane identifică RetuRO drept compania a cărei misiune este aceea de a face țara mai curată.

Peste 100 de milioane de ambalaje au fost returnate de către consumatori, ceea ce înseamnă 10 milioane de euro returnați în urma opririi inițiale a garanției! Iar pentru un miliard de ambalaje au fost puse pe piață de către producători în ultimele luni.

Unde se duc banii care nu sunt recuperați?

Sistemul Garanție-Returnare este operat de o companie ce funcționează pe principiul „not for profit”.

Ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR.

Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați:

• Asociația Berarii României pentru Mediu (30%)
• Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%)
• Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%).

RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro