Timp de șapte ani, pe drumurile din județul Gorj au fost înscenate zeci de accidente rutiere, soldate cu pagube materiale pentru care firmele de asigurări au plătit sume uriașe. În unele cazuri, despăgubirile au fost dispuse în baza unor hotărâri judecătorești, după ce inițial asigurătorii refuzau acordarea sumelor, iar membrii grupării îi dădeau în judecată pentru recuperarea despăgubirilor.
Potrivit datelor din dosar, consultate de Libertatea, cei șapte membri ai grupării au speculat lipsa unei baze informatizate referitoare la datele de identificare ale autoturismelor avariate în urma accidentelor și ale conducătorilor auto, precum și lipsa colaborării dintre societățile de asigurare.
Ancheta în acest caz a fost declanșată în urma unei plângeri formulate de o societate de asigurare. Cercetările au fost extinse, fiind verificate și prelucrate datele din dosarele de daună a 36 de evenimente rutiere care le-au atras atenția investigatorilor.
Prea multe coincidențe
Analizând accidentele în cauză, anchetatorii aveau să descopere relații și împrejurări care nu puteau fi explicate prin invocarea unor coincidențe, fiind convinși că au de-a face cu o rețea care se specializase în simularea accidentelor rutiere.
Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Gorj, gruparea infracțională și-a desfășurat activitatea în relație cu administratorul a două service-uri auto din Târgu Jiu și un mecanic al acestuia. Ceilalți membri ai grupări erau conducători auto declarați sau se ocupau de cumpărarea și vânzarea de autoturisme second-hand, respectiv cu transportul ori închirierile auto. O parte dintre ei erau chiar brokeri de asigurări.
Prejudiciu de peste 740.000 de lei
În urma cercetărilor, s-a stabilit că mecanicul service-ului auto începuse activitatea infracțională încă din anul 2009, fiind interceptat în timp ce făcea schimb de informații despre modul concret în care avariază autoturisme. Cu toate acestea, nu a putut fi tras la răspundere decât pentru accidentele simulate începând cu anul 2012, pentru celelalte intervenind prescripția faptelor.
Prin manopere dolosive constând în simularea unor evenimente rutiere (multe având aceeași dinamică), distrugerea, degradarea și aducerea în stare de neîntrebuințare a mai multor autoturisme asigurate RCA și/sau EUROCASCO și prin declarații false menite să inducă în eroare atât agenții de poliție constatatori, cât și inspectorii de daune, inculpații au reușit să fraudeze societățile de asigurări, creând un prejudiciu în cuantum de 741.273,8 lei.
Hotărâre Judecătoria Târgu Jiu:
Metoda supraevaluării din polițele de asigurare
Mecanismul folosit de gruparea din Gorj era unul relativ simplu, arată anchetatorii. Autoturismele erau cumpărate din străinătate la prețuri foarte mici, însă la încheierea polițelor de asigurare erau declarate valori cu mult mai mari.
Dinamica accidentelor, prezentată de șoferii care le simulau în declarațiile pe proprie răspundere firmelor de asigurare, era aproape identică. În cele mai multe dintre cazuri, două autoturisme se deplasează din direcții opuse și se acroșează, unul dintre ele pătrunzând parțial pe contrasens și tamponându-l ușor pe celălalt în partea laterală, determinând ieșirea acestuia din urmă de pe carosabil și coliziunea frontală cu un copac de pe marginea drumului.
Vinovați pentru accident: caii, câinii, dihorii etc.
Cauza invocată pentru pătrunderea pe contrasens era apariția neașteptată pe carosabil a unor animale: câini, vulpi, cai, dihori sau chiar câte un sac cu gunoi apărut subit pe șosea.
Alte accidente au fost declarate ca fiind produse prin coliziune frontală, din cauza unor manevre nereușite de depășire, nepăstrarea distanței, oboseală, distragerea atenției de un telefon care a căzut între scaune.
Mecanicul „cascador”
Potrivit anchetatorilor, mecanicul auto a fost implicat în majoritatea evenimentelor rutiere, fiind specializat în producerea unor avarii care să se apropie cât mai mult de împrejurările declarate de pretinșii conducători auto, îndrumându-i pe aceștia cu privire la declarațiile date în fața inspectorilor de daună și agenților de poliție.
„Inculpatul nu a folosit mijloace speciale de protecție, procedând însă de fiecare dată la distanțarea maxim în spate cu scaunul șoferului față de bordul autoturismului și purtând întotdeauna centura de siguranță, aspecte care au contribuit decisiv la absența leziunilor”, au subliniat procurorii.
Proprietarii autoturismelor nu se deplasau la locul accidentului și întotdeauna unul dintre autoturismele avariate se afla staționat în momentul impactului, au stabilit anchetatorii.
Interceptare. Mecanicul în dialog cu un șofer: „N-o fac totală, așa, o subțireanu”
Mecanic: Da, șefu!
Șofer: Ce faci, mă? Ești la treabă și azi?
Mecanic: Aha! Păi, mutai mașina di colo ca să pot să fac și Hiundaiu ăla acuma, știi… Că-i bag pe oameni pe el, să-l termin și p-ăsta! Dacă-mi merge treaba repede acia!
Șofer: Aha!
Mecanic: Păi da!
Șofer: Bă!
Mecanic: Zi!
Șofer: Vezi că am vorbit cu ăla! Vrei aia la Astra?
Mecanic: Bă, vreau, da mai mult de două nu pot să-i dau!
Șofer: Ce două mă, păi une ai văzut tu cu două milioane? Dacă iau io cu două, trebe să dai și tu tot două!
Mecanic: Păi, io n-o fac totală mă sau ălea ca tine, io, așa, o subțireanu! O laterală!
Șofer: Păi și cum, doar te atinge?
Mecanic: Mă atinge pe stânga și oleacă ștearsă, nuu…
Șofer: Aa! Te atinge pe stânga și intri în dreapta și nu e.. și nu e totală, ha!
Mecanic: Păi, nu ie mă, că ie un Ford de 2003! Da e mai tăbărât și mi le dă la schimbat.., nu mi-l dă la…, la vopsit, nu la schimbat!
Șofer: Da, mă, da!… Așa…
Mecanic: Nu-i fac bot, nu nimic!
Șofer: Tot cu hoții faci din ălea (n.l. – neinteligibil)…
Mecanic: Nu mă, el dacă vrei, spusăi, i-l fac imediat! Dacă vrea și dimineață!
Metoda, pas cu pas
Potrivit datelor din dosar, în cazul accidentelor având ca dinamică ,,acroșare laterală – tamponare frontală copac”, mecanicul auto așeza pe carosabil un autoturism ,,nevinovat”, de obicei un autoturism de lux, după care se urca la volanul autoturismului ,,agresor”, de regulă Dacia Logan, și conducea din direcția opusă, intrând pe contrasens și lovind ușor lateral stânga autoturismul staționat.
Apoi se urca la volanul autoturismului nevinovat și conducea cu o viteză între 50 și 70 km/h, ieșind de pe carosabil și tamponându-se de un copac de pe marginea drumului, producând de fiecare dată o „daună totală”, astfel încât proprietarul să poată obține întreaga sumă de bani asigurată.
În cadrul rapoartelor de expertiză judiciară efectuate în cursul anchetei, când experții au realizat și simulări printr-un program informatic, s-a stabilit însă că evenimentele rutiere nu se puteau produce în împrejurările declarate, rezultând cu certitudine că unul dintre autoturisme se afla întotdeauna staționat.
În cazul evenimentelor rutiere având ca dinamică ,,tamponare frontală, laterală sau din spate”, s-a constatat că, de asemenea, de fiecare dată, unul dintre autoturisme se afla staționat în momentul impactului, chiar dacă pretinșii conducători de autoturisme au declarat în fals firmelor de asigurare că s-ar fi aflat în mișcare.
Expertizele tehnice efectuate au arătat că dacă ambele autoturisme s-ar fi aflat în mișcare, având în vedere viteza declarată de șoferi la impact, ar fi rezultat leziuni grave sau chiar decesul acestora.
Potrivit procurorilor, administratorul service-ului auto a folosit șase autoturisme pe care le-a avariat de mai multe ori, simulând cu acestea producerea a douăsprezece evenimente rutiere, zece dintre acestea fiind realizate de către mecanicul său.
Cum erau obținute despăgubirile
În multe cazuri, cererile de acordare a despăgubirilor au fost respinse de către departamentele antifraudă ale societăților de asigurare.
„Inculpații au dat însă dovadă de o organizare și de o îndrăzneală deosebite, chemând în judecată civilă societățile de asigurări, formulând acțiuni în pretenții, solicitând efectuarea unor expertize și contraexpertize, obținând de cele mai multe ori hotărâri judecătorești favorabile, prin care li s-au admis în tot sau în parte cererile de acordare a despăgubirilor”, au menționat procurorii în actul de sesizare al instanței.
Din totalul celor 36 de evenimente rutiere simulate, în 14 dintre cazuri firmele de asigurări au fost date în judecată la instanțele civile. În 12 dintre litigii, judecătorii au admis cererile total sau parțial, un dosar civil a fost suspendat, iar o acțiune a fost respinsă, după efectuarea a trei expertize, toate concluzionând că evenimentul declarat este fictiv.
Condamnări pe linie, se așteaptă apelul
La finalul anchetei, mecanicul auto a fost singurul care a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției, fiindu-i stabilită o condamnare de doi ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere.
Ceilalți șase bărbați implicați în accidentele fictive au fost trimiși în judecată pentru înșelăciuni privind asigurările, fals intelectual și fals în declarații. Procesul s-a finalizat într-o primă instanță în primăvara acestui an, când toți cei șase bărbați au primit condamnări cuprinse între un an și două luni și doi ani de închisoare. Toate pedepsele au fost suspendate sub supraveghere. Cei șase inculpați au fost obligați să achite și prejudiciile create firmelor de asigurare.
Atât procurorii, cât și firmele de asigurări au contestat hotărârea Judecătoriei Târgu Jiu, fiind nemulțumiți de decizia instanței de fond. Dosarul a fost înaintat Curții de Apel Craiova, însă judecarea apelului a fost programată să înceapă abia în luna septembrie.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro