Metoda simplă prin care poți afla dacă ești plătit cât trebuie. Interviu cu Bogdan Badea, directorul eJobs

Angajații din România pot verifica acum dacă sunt plătiți corect și, dacă nu este așa, atunci se pot pregăti pentru renegocierea salariului sau să își caute un job conform cu experiența și pregătirea, spune Badea.

Acesta dă ca exemplu Norvegia, unde spune că transparența salarială este o normalitate de zeci de ani, iar acest lucru a făcut ca, în timp, diferențele salariale de orice fel să se micșoreze. 

Badea mai arată că există criză de personal în mai multe domenii, precum hoteluri și restaurante, dar și agricultură, deoarece personalul afectat de concedierile de anul trecut a schimbat jobul, ca urmare a instabilității economice. 

De asemenea, există în continuare o criză de angajați în IT, problemă care persistă încă dinainte de pandemie.

Recomandări

Castelul Peleș a ajuns o ruină în proptele. Casa Regală și Ministerul Culturii negociază molcom cine să rezolve problema care accelerează degradarea

Libertatea: eJobs a lansat de curând Salario, un instrument pentru transparentizarea salariilor, unde românii își pot înscrie salariile și văd cât de bine sunt plătiți comparativ cu alții. Ce oferă, de fapt, acesta? Care sunt avantajele folosirii lui?
Bogdan Badea: Prin Salario ne propunem să încurajăm piața să transparentizeze salariile, un demers destul de curajos pentru România, însă de succes pentru multe țări care abordează acest model. Transparența salarială elimină, practic, discriminarea din piață – atunci când media salarială a pieței e publică pe o anumită poziție, oraș sau industrie, nu ne mai putem teme de discriminare pe motive de vârstă, gen sau orice alt motiv. În plus, transparența salarială aduce cu sine beneficii și pentru angajatori, și pentru angajați.

Pe de o parte, angajatorii și-ar eficientiza foarte mult procesele de recrutare – datele ne arată că anunțurile care specifică salariul atrag cu 40% mai mulți candidați relevanți. În același timp, comparatorul de salarii va ajuta și companiile care își deschid sucursale noi (fie în alt oraș, fie atunci când intră pe piața din România) să aibă un punct clar și real de plecare atunci când își constituie grila salarială. 

Recomandări

Primele clipe ale dezastrului din Spania. Șoferii din Valencia așteptau liniștiți la semafor | VIDEO

Pe de altă parte, pentru candidați e un instrument foarte util, căci pot afla foarte ușor dacă sunt plătiți în linie cu piața și, dacă nu e așa, să își pregătească o renegociere sau să-și caute un job care le oferă salariul pe care îl merită conform experienței pe care o au. De asemenea, poate fi un tool foarte bun pentru candidații care nu știu ce salarii să ceară la un interviu – fie pentru că nu cunosc piața, fie pentru că s-au relocat în alt oraș ori sunt la început de drum în carieră.

– Cum a fost făcut Salario?
– Salario conține informațiile introduse de peste 130.000 de angajați din România pentru peste 800 de poziții din mai mult de 60 de domenii diferite. Vorbim, practic, de veniturile nete, de cât câștigă „în mână” românii. Conținutul e 100% generat de utilizatori, ceea ce înseamnă și că el e foarte elastic și va răspunde imediat la schimbările care apar în piață, ținând pasul cu evoluția salariilor.

– Ce exemple similare există în alte state din afară? Ce arată datele acestora?
– Sunt țări, cum e Norvegia, de exemplu, în care transparența salarială e o normalitate de câteva decenii. Practic, oricine vrea să știe cât câștigă vecinul poate să afle printr-o simplă interogare a unei baze de date publice.

Recomandări

Alexandr Stoianoglo, candidatul prorus la președinția Moldovei, sponsorizat cu bani din România. Afaceristul care i-a plătit o vacanță de lux

Acest lucru a dus, în timp, la micșorarea diferențelor salariale de orice fel, iar în multe sectoare, salariile se stabilesc la nivel colectiv. Desigur, în cazul unor astfel de țări, și veniturile medii sunt ridicate în comparație cu ale României.

Din păcate, noi ne aflăm pe ultimele locuri în regiune când vine vorba de salariul mediu și doar în cazul anumitor domenii, cum e IT-ul, putem spune că ținem pasul cu ce se întâmplă în afară.

– Care sunt cele mai bănoase meserii și în ce județe se află aceste locuri de muncă?
– București-Ilfov se află pe primul loc în topul celor mai bine plătite regiuni ale țării, cu un venit mediu lunar de 4.500 de lei net, în timp ce județele Timiș și Cluj vin puternic din urmă, cu salarii medii nete de 3.500 de lei. Urmează Sibiu, Brașov și Iași.

Cele mai mari salarii nete lunare introduse în comparatorul de salarii depășesc 22.000 de lei și vizează funcții de management ca director general, manager de vânzări sau director economic. Cel mai bine plătite domenii sunt IT software, achiziții și IT hardware.

Bogdan Badea, director executiv eJobs.ro:

– În economie, cu cât crește transparența, cu atât crește concurența. Care credeți că vor fi efectele transparentizării lefurilor din România? Va fi o concurență mai mare între firme pentru a atrage salariați competenți?
– Cu siguranță trecerea la o piață transparentă va aduce cu sine și o perioadă de reglaje, când va deveni cu atât mai dificil pentru companii să atragă talentele potrivite. Într-o piață în care se știu salariile, cine nu ține pasul pierde din start competiția. 

Însă pe măsură ce a avea salariile la vedere va deveni o normalitate și media pieței va urca, nu cred că vom mai vorbi despre salarii mari sau mici, ci doar despre salarii corecte, pe măsura experienței și a competențelor pe care le are fiecare salariat. 

Suntem la ani distanță de acel moment, dar suntem încrezători că având tot mai multe demersuri în această direcție, cum e și Salario, vom ajunge și acolo.

– Multe firme din diverse domenii se plâng că nu găsesc candidați pentru posturi, în vreme ce mulți angajați se plâng că societățile nu oferă salarii din care să poți trăi sau vor oameni care să facă o muncă echivalentă cu 2-3 posturi. Cât de mari sunt diferențele între ce cer angajatorii și ce vor angajații?
– Piața se află într-un moment similar cu 2019, când candidatul era la putere. După ce în prima parte a pandemiei am trecut brusc la o piață a angajatorilor, acum angajații sunt din nou cei care fac regulile. 

Ceea ce înseamnă că se află și în postura privilegiată de a negocia și a ajunge la salariile pe care și le doresc atunci când se află într-un proces de recrutare. Desigur, vorbim de angajații bine pregătiți, care-și știu foarte bine valoarea pe piață și pentru care companiile fac acum eforturi pentru a-i aduce în echipele lor. În cazul lor, salariul ar putea fi factorul care îi determină să aleagă un angajator și nu altul. 

În cealaltă extremă, avem și candidați care nu știu să aprecieze corect valoarea muncii lor, indiferent dacă o fac în plus sau în minus. Pe acești angajați un instrument ca Salario îi va ajuta să se calibreze la realitate.

– În alte state există site-uri unde angajații sau foștii angajați lasă review-uri asupra companiilor, spunând, anonim, cum au fost tratați, cum sunt condițiile, mediul de lucru, salariile. Există un trend similar și în România?
– Companiile sunt tot mai conștiente de implicațiile pe care un review negativ le are asupra brandului de angajator și fac de câțiva ani eforturi foarte mari pentru a și-l crește și promova. Cu atât mai mult cu cât veștile „rele” circulă cu o rapiditate mult mai mare și au o arie de răspândire mult mai vastă decât cele bune.

Cu alte cuvinte, angajatorii sunt conștienți că o etichetă greșită din partea unui fost sau actual angajat se va traduce în eforturi tot mai mari când vine vorba de recrutare sau de retenție și că le va fi extrem de greu să își reabiliteze imaginea. Și atunci cei mai mulți aleg să lucreze proactiv la brandul de angajator și să facă toate eforturile necesare pentru a-și menține angajații fericiți.

Pentru că într-un război pentru talente câștigă doar brandurile de angajator puternice, oneste și atente la indivizi. 

– Cum a schimbat pandemia piața locurilor de muncă? În SUA este o dezbatere intensă asupra faptului că e criză de muncitori. Este și în România o criză de forță de muncă?
– Cum spuneam și mai devreme, am revenit la o piață a candidaților, cum o știam înainte de pandemie, iar pentru companii a reînceput lupta pentru talente. E în continuare destul de ușor să angajezi pentru entry level, iar candidații din acest segment au devenit mai harnici și mai responsabili în timpul pandemiei – vedem acest lucru în numărul de aplicări, care e, în continuare, la un nivel istoric în cazul lor. 

Pe de altă parte, există o criză de forță de muncă în anumite sectoare care au fost afectate de pandemie – HoReCa sau agricultură, de exemplu – unde candidații, ca urmare a instabilității acestor domenii, au migrat către altele. Pe de altă parte, și anumite sectoare care, din contră, au crescut în pandemie au dificultăți în a angaja talentele potrivite – e în continuare o nevoie extrem de mare de IT-iști în piață, dar și de specialiști și manageri.

Foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro