ComenteazăNatalia Rotaru predă de două decenii în aceeași școală unde a fost și elevă. A crescut și a studiat în Chitila, un oraș cu 14.000 de locuitori de la marginea Bucureștiului, în județul Ilfov. Din 2001, imediat după finalizarea Școlii Normale Elena Cuza, pregătește generații de copii pentru gimnaziu.
Ar fi putut să aleagă o școală din Capitală, dar a decis să rămână acasă. „Voi rămâne în școala în care eu am fost elevă, întrucât legătura emoțională, dar și sentimentul de apartenență la comunitatea locală sunt extrem de puternice. Această stabilitate reprezintă o răsplată pentru suportul pe care oamenii de valoare din orașul meu – profesori de-ai mei, colegi, autorități locale – mi l-au oferit”, a spus învățătoarea pentru Școala 9.
După ani buni la catedră, Natalia crede că e necesar să îți menții prospețimea în profesie, să te reinventezi permanent și să ai capacitatea să găsești în orice lucru mic situații de învățare. A publicat deja 15 auxiliare pentru clasele mici și din 2020, alături de o colegă, coordonează activitatea a două echipe de inventică și inovație în educație ce a reprezentat România tocmai în SUA.
Au transformat clasa în circ pentru a-l cunoaște pe Fram, ursul polar
Oricine îmbrățișează această meserie, trebuie să aibă un strop de spontaneitate, creativitate și imaginație, să gândească lecții și să regândească activități care să nu fie anoste. Natalia Rotaru reușește să împletească învățarea formală cu cea nonformală, iar odată cu textul suport din manualul de limba și literatura română „Fram, ursul polar”, și-a invitat elevii să parcurgă universul circarilor și al acrobaților.
„I-am anunțat pe copii cu câteva zile înainte despre tema pe care o vom aborda pentru a-și putea pregăti costumația și un număr artistic potrivit. Au fost reprezentații cu magicieni, clovni și acrobați, numere care m-au impresionat și care au necesitat muncă intensă și interes sporit”, povestește învățătoarea.
În spatele clasei și-a făcut apariția un cort, pentru ca experiența să fie cât mai aproape de realitate. S-a improvizat o casă de bilete pentru spectacol, s-a apelat la recuzită specială cum ar fi saltele, cercuri, cufere fermecate, popcorn și ciocolată caldă și, în frunte cu ea, toți s-au echipat de circ. La finalul zilei, printr-o vrajă, copiii au fost recompensați cu bănuți aurii de ciocolată.
În aceeași zi, la limba și literatura română, au consolidat adjectivul. Activitatea a debutat cu un brainstorming, fiecare elev trebuind să se gândească la o structură formată din substantiv-adjectiv care să exprime ce reprezintă, pentru ei, lumea circului.
„Exercițiile de consolidare a cunoștințelor despre adjective au alternat cu momente artistice în care cei mici s-au transformat în adevărați oameni de spectacol. Și pentru că circul înseamnă magie, reactualizarea cunoștințelor referitoare la terminologia matematică și calculele simple care dezgheață mintea s-a realizat cu ajutorul unui joben fermecat în care se aflau scrise pe bilețele o serie de sarcini”, relatează cadrul didactic.
Pirați care au învățat ce e curajul, frica și lașitatea
Într-o altă zi, vreme de patru ore, organizate sub forma unui joc, elevii au descoperit lumea piraților și au intrat cât au putut ei de bine în jocurile de rol. Fiecare sarcină executată corect îi ajuta pe elevi să înainteze pe hartă și să ajungă cât mai repede la un cufăr, iar parcurgerea etapelor asigura deschiderea unei cutii bine încătușate.
„Copiii au intuit tema pe care am ales-o, întrucât, cu o zi înainte, i-am rugat să se costumeze în pirați, pentru activitatea viitoare, folosind obiecte de îmbrăcăminte pe care le au deja acasă. Nu mică le-a fost mirarea atunci când, intrând în sala de clasă, au găsit lângă colțul de lectură, o corabie, cu pânze și steag specific echipajelor de corsari, cufere cu bijuterii și cu monede, sfori și plase, toate ducând cu gândul către o viitoare aventură captivantă”.
Activitatea a început cu un mesaj găsit într-o sticlă aruncată în mare, găsită de un marinar și trimisă învățătoarei. Acesteia i-a revenit sarcina de a explica regulile jocului și modul în care trebuia „citită” harta atașată.
Fiecare dintre ei a primit câte un document pe care erau scrise nume atipice, așezate în ordine alfabetică. Astfel, fiecare elev trebuia să își identifice posibilul nume de pirat, căutându-l, în listă, pe cel care are aceeași literă inițială cu cea a numelui său. Având pseudonimul stabilit, s-a putut completa pașaportul de pirat, specificându-se: numele real al elevului, numele de posibil corsar, denumirea corabiei cu care călătorește, vârsta, precum și care sunt comorile preferate.
Natalia Rotaru, învățătoare:
Apoi au făcut un joc de energizare cu numele „Pirații, marinarii și poliția apelor”. Pasul următor a fost realizarea unei dezbateri pe tema curajului, a fricii și a lașității, pornind de la filmulețul pe care l-au vizionat anterior. La finalul acestei dezbateri, harta comorilor i-a îndrumat pe copii către rezolvarea unor sarcini matematice. Exercițiile și problemele au fost organizate în funcție de gradul de dificultate și extrase de elevi dintr-un cufăr, în mod aleatoriu. Îndeplinirea misiunilor a condus astfel la deschiderea cufărului.
Articolul complet, pe Școala 9.